Violențele care au avut loc azi-noapte, după ora 22:00, între manifestanții anti-restricții și jandarmi, și protestul de tip galerie, cu scandări xenofobe și rasiste, cu bolovani și devastarea mobilierul stradal, îi îngrijorează pe sociologi, care fac paralele cu ceea ce se întâmpla în anii '30 și cu același tip de manifestații care au loc în diferite state europene. Care sunt asemănările frapante, care sunt deosebirile, cine are de câștigat, cine pierde, încotro ne putem îndrepta și ce ar trebui să facă autoritățile? Concluzia sociologului Gelu Duminică: există pericol ca protetele să se extindă.

Gelu DuminicaFoto: Facebook/ Gelu Duminica

El apreciază că, deși există un val de nemulțumire și de frustrare, acum acești oameni nemulțumiți nu se regăsesc în cei care sunt acum la manifestații și în liderii lor, pentru că ei sunt supărați pe guvernare, dar nu au de gând să se ralieze la <>. Sociologul spune că, dacă vor apărea altfel de lideri, există pericolul ca protestele să se extindă, pentru că foarte mulți români se simt abandonați.

Cum trebuie să privim incidentele din ultimele două nopți și cum s-a ajuns aici?

Eu cred că este abia începutul. Întotdeauna s-a întâmplat așa ceva în perioade de criză, iar când antagonizarea a fost o realitatea în societate, au apărut unii care vor să câștige reprezentare și putere, întărind antagonizarea. Compar situația cu ceea ce s-a întâmplat în anii '30.

În ultimele zile am văzut scandări împotriva primarului din Timișoara, de origine germană, făcându-se un joc de cuvinte care puneau semnul egal între Auschwitz și Fritz, între Holocaust și originea germană a primarului. La Pitești, în numele libertății, s-a scandat <>. La București, Maia Morgenstern și actorii Teatrului Evreiesc sunt amenințați cu gazarea. În ultima perioadă, discursul anti-musulmani, pornind de la originea etnică a lui Raed Arafat, este din ce în ce mai prezent, mai ales în mediul online.

Cred că în acest moment prezența partidului AUR - organizatorul acestor proteste - este rezultatul modului de a face politică în ultimii ani și este scânteia pentru societatea românească pentru a se aluneca spre discursul naționalist, de ură, antagonic. Ceea ce face acum acest partid este mult mai periculos decât ceea ce făcea România Mare, de exemplu, pentru simplul motiv că este altul contextul în care ne aflăm - criză, Europa slăbită, lideri politici slabi la nivel european.

Eu văd un pericol și cred că este abia începutul, dat fiind că cei care au pus umărul la crearea AUR aveau un plan destul de bine stabilit, care nu cred că este la final acum, ci, din contră, este abia la început.

Deci considerați că protestele din ultimele zile nu sunt doar împotriva restricțiilor impuse de guvern în vreme de pandemie?

Ceea ce am spus mai devreme cred că reprezintă fundamentul acestor manifestații. A fost folosit un pretext - restricțiile - pentru a arunca pe piață o agendă.

Este normal ca oamenii să protesteze față de măsuri pe care le consideră incorecte, e dreptul lor să spună asta.

Totul a fost sporit de comunicarea foarte proastă și de gafe ale Guvernului. Guvernanții s-au adresat mai degrabă celor care respectă măsurile, nu și celor care aveau îndoieli, nu și "necredincioșilor".

De exemplu, ne uităm la imaginea de ieri cu ministrul Sănătății, surprins fără mască în Parlament, apoi ne-a spus că nu era nimeni în jur, chiar dacă el era pe un coridor. Aceste gafe nu fac decât să întărească ideile celor din tabăra anti.

Suntem la al doilea Paște în pandemie și nici de data aceasta liderii politici nu au simțit nevoia să iasă împreună cu liderii Bisericii și să anunțe ce măsuri vor fi luate pentru acea perioadă. În mod normal, ar fi trebuit să iasă împreună să anunțe ce se va întâmpla și atunci nu am mai fi avut nici reacții din partea unui reprezentant al Bisericii (n.r. - IPS Teodosie) care a spus "pardon, noi facem când vrem slujba".

Ești afectat economic, ai libertăți restrânse și mai există și o astfel de comunicare, fără argumente din care omul să înțeleagă de ce de la ora 18:00 nu mai poți merge la magazin și trebuie să fii acasă de la ora 20:00, și nu de la 22:00 sau de la 16:00. Sunt niște măsuri doar anunțate, fără o minimă empatie.

În schimb, am văzut excepții în care nu s-au respectat regulile, iar vinovații nu au pățit nimic. Toți am văzut live-urile din Bamboo, de la petreceri private cu sute de oameni. Cum de nu s-a întâmplat nimic? Omul se întreabă - <>.

Nu spun să intre jandarmii în manifestanți, dar autoritățile ar fi trebuit să iasă cu mesaje către oameni. Nu s-a vorbit cu Biserica, pentru a fi transmise mesaje din partea liderilor, să iasă să comunice, așa cum a făcut Papa. Nu s-a comunicat pentru că a fost o dihonie, o antagonizare. Iar aceste lucruri stârnesc furie și nu fac decât să întărească scenarita, neîncrederea.

Protestele anti-restricții de azi-noapte și din weekend par diferite de cele din ultimele săptămâni. Sunt mult mai agresive. Putem face un profil al protestatarului român din luna martie a anului 2021? Prin ce diferă acesta de protestatarul de după Colectiv, cel împotriva Ordonanței 13?

Nu putem să comparăm ceea ce se întâmplă acum cu ceea ce s-a întâmplat după Colectiv sau după Ordonanța 13. Acolo a fost un protest susținut puternic de mase, aici vedem un nucleu dur, coordonat civic și politic.

Nu întâmplător a fost văzut acum în Piața Victoriei liderul Partidei Romilor, Nicu Păun, care nu a apărut niciodată public la proteste. Este de notorietate coordonarea Partidei Romilor cu un anumit partid de stânga și nu pot să nu iau în calcul și aceste elemente. Sau prezența galeriilor de fotbal, care, istoric, au susținut o anumită zonă politică. Nu pot să nu văd prezența la proteste a fostului deputat PSD, liderul de la metrou Ion Rădoi.

Desigur, există în România mai mulți oameni nemulțumiți de măsurile anti-Covid decât cei care ies în stradă. În ce măsură se simt ei reprezentați de cei care sunt acum în stradă?

Există un mare val de nemulțumire și de frustrare, dar cred că în momentul de față oamenii aceștia nemulțumiți și frustrați nu se regăsesc în cei care sunt acum la manifestații. Omul este supărat pe guvernare, dar nu are de gând să se ralieze la <>. Sunt oameni nemulțumiți de măsurile luate, pentru că le-au fost afectate business-urile, HoReCa nu se poate deschide..., dar nu se raliază la piatra aruncată în capul jandarmilor și la distrugerea bunurilor din piață.

Anticipați că protestele vor continua, există pericolul să se extindă? Va crește agresivitatea?

Din punctul meu de vedere, nu cred că astfel de manifestări violente pot atrage o mare susținere populară, chiar dacă există potențialul ca protestele anti-COVID să devină extrem de vizibile.

Dacă se va ajunge la manifestații foarte agresive, nu cred că vor crește ca amploare. Dacă însă se va ajunge într-o zonă de protest civic, real, cu siguranță atunci va crește numărul manifestanților. De aceea spun că asistăm abia la începutul protestelor de stradă.

Cu lideri de protest precum cei de la AUR, mă îndoiesc că vor lua amploare protestele, dar cu alți lideri, cu siguranță. Iar eu sunt convins că vor apărea astfel de lideri, iar protestele se vor extinde, pentru că foarte mulți români se simt abandonați.

Ce asemănări și ce diferențe sunt între protestele anti-lockdown din România și cele din Europa?

Eu cred că acum suntem la începuturile unui discurs extremist dur, care va cuprinde destul de bine și Europa, pentru că aceste proteste din România nu sunt unice. Nu uităm că Franța nu se simte bine cu Marine Le Pen foarte bine ancorată în intențiile de vor, că Olanda are un partid extremist pe locul 3, Germania are pentru prima dată continuatorii partidului nazist în guvernare locală. Să nu uităm nici de Belgia, Ungaria, Polonia, Italia.

Protestele din România și cele din celelalte state europene sunt coordonate de aceleași forțe, cu același tip de mesaj - unul naționalist, unul care se transformă într-un discus anti-european, care nu vizează numai anti-masca, ci și pe ceilalți, care sunt diferiți. Discursuri anti-evrei, anti-migranți. Așa s-a întâmplat și în anii ’30.

De ce factori depinde ceea ce va urma?

Depinde de foarte mulți factori și de multe necunoscute - de cum se va poziționa statul laic, de cum se va poziționa statul religios sau societatea civilă autentică. Poate rămâne la acest nivel, cu un plus nesemnificativ sau poate cuprinde masele.

Acum, chiar dacă mulți achiesează la ideea asta, că sunt măsuri fără logică, ceea ce îi determină să nu iasă în stradă, tot ceea ce au văzut în aceste zile este că protestul față de guvern se transformă în violență de stradă, în protest anti-maghiar și anti-evrei și nu se regăsesc în Șoșoacă și Simion. Eu cred însă că în viitorul foarte apropiat vor exista și vedea alți lideri.

Câștigă cineva de pe urma acestor proteste?

Din păcate, pierdem toți, chiar dacă, pentru o perioadă scurtă, unii pot câștiga puterea dată de notorietate, influență, expunere. Nu văd un câștigător.

La acest moment consider că este nevoie de niște oameni politici puternici care să contrabalanseze ce se întâmplă. Deocamdată, vedem certuri în coaliție. Avem un discurs al urii care nu își găsește contrabalanța în decență, empatie.