Ministerul Justiției a transmis vineri Consiliului Superior al Magistraturii propunerile de modificare și completare a celor trei legi ale justiției. Una dintre modificările importante aduse legii privind statutul magistraților vizează procedura de numire a procurorului general și procurorilor șefi ai DNA și DIICOT.

Ministrul Justiției, Stelian IonFoto: Facebook

Astfel, au fost trimise CSM pentru avizare propunerile de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Consultă aici:

Una dintre modificările importante aduse legii privind statutul magistraților vizează procedura de numire a procurorului general și procurorilor șefi ai DNA și DIICOT. Acum, aceștia sunt numiți în funcție, la propunerea președintelui cu avizul consultativ al DNA.

Modificarea propusă este ca șefii marilor parchete să poată fi numiți doar cu avizul favorabil al CSM. În cazul unui aviz negativ, procedura de numire se oprește.

Reamintim că actualul procuror general Gabriela Scutea și procurorul șef al DIICOT Giorgiana Hosu (care a demisionat între timp) au fost numiți de președintele Iohannis, la propunerea fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, în pofida avizului negativ al CSM.

Propunerile de modificare a procedurii, în Legea privind statutul magistraților:

  • "În cazul emiterii unui aviz negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției nu poate continua procedura de numire pentru funcția respectivă, putând declanșa o nouă procedură în urma căreia nu poate fi propusă aceeași persoană pentru care s-a emis aviz negativ
  • După emiterea avizului favorabil al Secției pentru procurori a CSM (...), ministrul Justiției poate continua procedura, prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcia de conducere, însoțită de toate documentele motivate.
  • Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii către ministrul justiției".

De asemenea, cu caracter de noutate, proiectul de Lege privind organizarea judiciară prevede, potrivit expunerii de motive, faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiție va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, în funcție de specializarea acestora, desemnați prin tragere la sorţi. Prevederea "este aplicabilă în mod corespunzător şi celorlalte instanțe judecătorești”, potrivit sursei citate.