Premierul Florin Cîțu a explicat marți motivul pentru care l-a demis în urmă cu o zi pe Octav Bjoza, fost deținut politic, din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. Premierul îl acuză că a încercat să mistifice istoria punând pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România. De asemenea, îl acuză că a încercat să aducă argumente pentru ca urmașii naziștilor sau fasciștilor să beneficieze de drepturi din partea statului român.
"A pune în discuție dimensiunile Holocaustului și a încerca să pui pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci și un gest periculos pentru valorile democratice.
Mai mult, încercarea de a justifica și de a aduce argumente pentru ca urmașii criminalilor de război, naziștilor sau fasciștilor, să beneficieze de drepturi din partea statului român (prevăzute de Legea nr.232/2020) este un afront și o mare nedreptate față de toți cei care au suferit din cauza ororilor comunismului și Holocaustului", a afirmat Cîțu.
Acesta mai consideră că "o asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă pentru valorile democratice câștigate și apărate cu multe sacrificii în ultimii zeci de ani. Este o abordare incompatibilă cu statutul de membru al echipei noastre guvernamentale și de înalt responsabil al Guvernului României".
Octav Bjoza este și președinte al Asociației Foştilor Deţinuţi Politici și Victime ale Dictaturii din România, iar funcția de subsecretar de stat o deținea din octombrie 2014.
Totul a pornit din 5 noiembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Octav Bjoza și asociația pe care o reprezintă au criticat această lege. Acesta a acuzat în mai multe rânduri faptul că beneficiile legii nu se aplică în cazul persoanelor dovedite că au desfășurat activitate fascistă și legionară, precum și copiilor acestora. Ultimele critici au fost aduse în urmă cu câteva zile printr-un comunicat de presă.
În decembrie 2014, Presedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Octav Bjoza cu Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Cavaler, afirmand ca prin acest gest recunoaste si onoreaza "sacrificiul si curajul de care au dat dovada femeile si barbatii care au suferit si pierit pentru libertate in vremea comunismului si in zilele din decembrie '89". A fost, de altfel, prima decorație acordată de Iohannis în calitate de președinte.
Ulterior, Iohannis a fost criticat pentru acest gest de Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului (MCA Romania) din cauza apariţiilor publice ale lui Bjoza alaturi de membrii ai unui partid sustinator al Miscarii Legionare si al neo-nazismului.
Octav Bjoza s-a nascut la Iasi in 1938 si si-a petrecut copilaria si adolescenta la Brasov. Intre anii 1956-1958, a facut parte, impreuna cu alti 14 elevi, studenti si muncitori, din organizatia anticomunista "Garda Tineretului Roman" din Brasov, care avea drept scop "inlaturarea regimului democrat popular din tara noastra pe calea violentei", potrivit unei prezentari publicate pe site-ul TVR.
A inceput facultatea la Iasi iar dupa primul an a fost exmatriculat, arestat de Securitate si condamnat la 15 ani munca silnica, 10 ani degradare civica si confiscarea totala a averii. A trecut prin inchisorile: Codlea, Gherla, Galati, Braila, Vacaresti si Jilava, prin lagarele de munca din Balta Brailei de la Stramba, Stoienesti si Salcia, precum si cele din Delta Dunarii ca Bacul "4" si Periprava - Sectia Grindu, de unde a fost eliberat in 1962.
20
15
