Isărescu menține dobânda-cheie și, probabil cel mai important, nu va mai ține în ceață calendarul ședințelor CA al BNR

de DP     HotNews.ro
Luni, 15 martie 2021, 18:05 Actualitate | Esenţial


Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR
Foto: BNR
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 15 martie 2021, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. De asemenea, CA al BNR a aprobat calendarul ședințelor CA al BNR pe probleme de politică monetară. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 mai 2021. Decizia vine după ce mai mulți economiști au criticat decizia BNR publicată în martie 2020 prin care CA al BNR se întâlnește în ședințe ne-anunțate public.

Redăm Comunicatul BNR:
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 15 martie 2021, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; De asemenea, CA al BNR a aprobat calendarul ședințelor CA al BNR pe probleme de politică monetară. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 mai 2021.
  • menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an;
  • păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie 2021 la 2,99 la sută, de la 2,06 la sută în decembrie 2020, și la 3,16 la sută în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influențele de sens opus venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie și rămânând în februarie la 3,1 la sută, de la 3,3 la sută în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și pe fondul influențelor modeste ale deficitului de cerere agregată. Dinamica componentei mai poartă încă amprenta presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, alături de influențe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sută, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1 la sută, de la 2,3 la sută în luna decembrie.

Potrivit datelor statistice recente, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat și doar ușor încetinit în raport cu intervalul precedent –, reducându-și declinul în termeni anuali la -1,4 la sută, de la -5,6 la sută în trimestrul III, în condițiile unei creșteri trimestriale de 4,8 la sută, după majorarea cu 5,6 la sută din trimestrul anterior. Evoluția face probabilă restrângerea mult peste așteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanțială a perspectivei pe termen scurt și mediu a poziției ciclice a economiei. În același timp, contracția economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9 la sută, iar în absența efectului specific al agriculturii – datorat condițiilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3 la sută, printre cele mai mici din Europa.

Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variația stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracționist din trimestrul precedent –, un rol însemnat în impulsionarea absorbției interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, consumul privat și-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condițiile în care reaccentuarea contracției cumpărărilor populației – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei –, a fost contrabalansată aproape integral, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.

Exportul net și-a cvasi-dublat însă aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creșterii ușor mai vizibile a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, antrenând și o reamplificare a deficitului balanței comerciale față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, dar și ca urmare accentuării deteriorării balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent și-a mărit avansul în termeni anuali, în pofida creșterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Condițiile de pe piața financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimțind însă mai târziu influențe venite din amplificarea volatilității pe piața financiară internațională – pe fondul așteptărilor inflaționiste și al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alături de cele decurgând din recentele evoluții macroeconomice interne mult peste așteptări relevate de datele statistice.

Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mersul pronunțat descendent până spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat ușor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în primele zile din martie să cunoască o vizibilă ajustare ascendentă, în contextul înăspririi condițiilor lichidității. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au înregistrat noi scăderi consistente în ianuarie – până la un nou minim istoric în cazul maturității de 10 ani –, care s-au corectat însă parțial sau integral în a doua parte a lunii februarie. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul decembrie 2020 - ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.

Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5 la sută, de la 4,6 la sută în noiembrie, în condițiile creșterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă națională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat ușor, la 5,1 la sută. Componenta în lei a continuat să și accelereze creșterea în ambele luni, până la 8,8 la sută în ianuarie 2021, de la 8 la sută în noiembrie 2020, în contextul redresării activității economice, precum și ca efect al programelor guvernamentale și trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția martie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflației în raport cu proiecția precedentă, în condițiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflației este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecție descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou și să rămână ușor deasupra punctului central al țintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviației pozitive a PIB și al creșterii ulterioare lente a acesteia.

Incertitudini și riscuri mari la adresa noii perspective decurg însă din mersul pandemiei și al măsurilor restrictive asociate – în condițiile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum și din dinamica vaccinării la scară mondială, dar mai ales la nivelul UE.

Alte surse majore de incertitudini și riscuri sunt conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alături de absorbția fondurilor europene alocate României, dar și evoluțiile de pe piața muncii, sub influența situației sanitare și a măsurilor de sprijin guvernamental.

Relevante sunt, însă, și tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime, precum și amplificarea recentă a volatilității pe piața financiară internațională, însoțită de creșterea generalizată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, pe fondul așteptărilor inflaționiste ale investitorilor și al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.

În ședința de astăzi, 15 martie 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într o manieră de natură să susțină redresarea activității economice în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi publicat în data de 16 martie 2021, la ora 14:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 25 martie 2021, la ora 15:00.

Consiliul de administrație al BNR a aprobat calendarul ședințelor CA al BNR pe probleme de politică monetară. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 mai 2021.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2573 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Mentine si se mentine bine (Luni, 15 martie 2021, 18:48)

    VOX. [utilizator]

    A trecut cu bine peste cele doua razboaie mondiale, si pare ca nici pandemia nu-l afecteaza.
  • +3 (3 voturi)    
    O perspectiva optimista. (Luni, 15 martie 2021, 19:38)

    Azra [utilizator]

    Este bine ca a fost aprobat si se cunoaste calendarul sedintelor CA al BNR. Este salutar efortul BNR de a mentine in toata aceasta perioada de pandemie, stabilitatea preturilor, mentinerea inflatiei sub control si stabilitatea leului.Toate acestea se regasesc si in performantele economiei tarii care nu s-a prabusit, ba dimpotriva este in topul de frunte al tarilor UE. Si acest lucru se vede foarte bine si in statiunile montane, populate in toate zonele tarii, la capacitate maxima, de oameni obisnuiti, care daca n-ar avea bani ar sta acasa sau ar iesi in strada cu pancarde.
    Ceea ce trebuie insa din partea BNR este mai multa transparenta si claritate in explicarea deciziilor CA, cu mai multe detalii concrete, pe intelesul tuturor, inclusiv a oamenilor fara o pregatire de specialitate financiar-bancara, evitandu-se un limbaj criptografic, din care fiecare intelege orice sau nimic.Si ar fi util, de asemenea, ca deciziile CA al BNR sa ofere si o viziune asupra evolutiilor ulterioare, care, fara indoiala ar ajuta mediul de afaceri in a-si organiza activitatea si ar conforta oamenii care isi pastreaza in banci banii economisiti din munca lor.Cam atat.Este, de fapt, rolul fundamentalal al Unei Banci Nationale.
    • 0 (0 voturi)    
      nu ziceti rau in paragraful 2 (Luni, 15 martie 2021, 22:33)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Azra

      Dar oamenii de afaceri cat si cetatenii cred ca ar trebui macar sa citeasca comunicatele emise care dupa parerea mea sunt suficient de clare si pe intelesul unei largi majoratati. Sigur sunt unii care le citesc si apoi isi pregatesc afacerile in concordanta

      Acum BNR ajuta dar nu baga si in gura celor o casca si nici nu mesteca in locul lor.

      Din pacate nu am vazut un interes prea mare spre a intelege meandrele economiei din partea populatiei si pentru chestiunea asta sa fie numai BNR di vina???
    • 0 (0 voturi)    
      raport asupra inflatiei (Marţi, 16 martie 2021, 11:22)

      sheicu [utilizator] i-a raspuns lui Azra

      Pentru "... o viziune asupra evolutiilor ulterioare...", aveti la dispozitie Raportul trimestrial asupra inflatiei, ultimul capitol.
  • 0 (2 voturi)    
    asta e ca regina (Luni, 15 martie 2021, 20:22)

    Coco Whistle [utilizator]

    dar unde e bre tezaurul? nu-l cere? doar atit trebuie sa faca, sa prezinte actul prin care tezaurul a fost asigurat.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by