Instanța supremă ar urma să decidă joi dacă Elena Udrea, condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009, rămâne în continuare fără control judiciar, așa cum a decis Curtea de Apel București. Mai exact, instanța supremă judecă contestația DNA la deciziei instanței de a nu o plasa pe Udrea sub control judiciar, așa cum au cerut procurorii.

HotNews.roFoto: Hotnews

"M-am întors în țară special să particip la aceste procese pentru că cred că singura cale să obțin achitarea pe care o merit este să mă prezint în instanță. În continuare cred că decizie instanței (n.r. - de condamnare la 8 ani de închisoare) este profund ilegală, imorală și nedreaptă", le-a spus Udrea jurnaliștilor, la instanța supremă.

Elena Udrea a mai susținut că judecătoarea care a condamnat-o la 8 ani închisoare ar fi fost în stare de incompatibilitate, deoarece ar fi scris o carte cu Marius Bulancea, procurorul care a întocmit rechizitoriile în două dosare în care a fost trimisă în judecată, respectiv "Gala Bute" şi dosarul finanţării campaniei electorale din 2009.

"Cred cu tărie că, dacă nu există dreptate omenească, sigur există dreptate divină. Nu se poate ca acest dosar să rămână cu acea soluţie profund nedreaptă şi ilegală. La Înalta Curte, noi sperăm chiar într-o rejudecare, având în vedere situaţia de incompatibilitate a doamnei judecător Jderu", a mai spus Elena Udrea.

Ședința de judecată a fost secretă.

În 5 martie, Curtea de Apel București a respins cererea DNA de plasare sub control judiciar a Elenei Udrea, astfel că aceasta este liberă să plece din țară. Fostul ministru a susținut, în sala de judecată, că nu vrea să părăsească România, aşa cum spune DNA, motivând că, la câte procese sunt pe numele său, nu are niciun motiv să plece din ţară, pentru "că statul român te aduce de oriunde".

Mai mult, Udrea a susținut în instanță că îndepărtarea sa de lângă copil, pe o perioadă de opt ani, ar produce efecte mai grave pentru societate, decât eventualele fapte de care este acuzată, respectiv de susţinere a unui referendum de acum 12 ani.

  • "Opinia publică influenţează modul de soluţionare a dosarelor. Cred că aceste poziţii publice nu sunt de natură să influenţeze negativ buna desfăşurare a acestui proces, deoarece prima instanţă se pronunţase deja şi a motivat-o. Există o hotărâre a CEDO din 2015 în care se menţionează că este dreptul avocatului şi al părţii să îşi expună public punctul de vedere cu privire la soluţiile din cauză. De asemenea, există cauza Kovesi la ICCJ, care viza controlul judiciar faţă de Laura Kovesi, dosar în care Instanţa supremă a dispus revocarea măsurii controlului judiciar, deoarece doamna Kovesi era liberă să îşi exprime public poziţia cu privire la acuzaţiile care i se aduceau (...).
  • Am avut această poziţie întrucât hotărârea de condamnare este una inumană şi nedreaptă, în condiţiile în care mi s-a aplicat o pedeapsă de 8 ani, iar limitele erau de la 3 la 12 ani. Chiar şi în condiţiile în care aş fi găsită vinovată de acele fapte, îndepărtarea mea, femeie, mamă a unui copil de 2 ani, din societate şi din viaţa copilului meu, pentru o perioadă atât de mare, ar produce efecte mai grave pentru societate decât eventualele fapte de susţinere a unui referendum din urmă cu 12 ani", a spus Udrea, citată de Agerpres.

La plecarea de la instanță, Elena Udrea a susținut din nou că solicitarea DNA este lipsită de temei legal. "Nu aș pleca din țară să înfund pușcăriile pe afară ca să mă aducă statul român înapoi în condiții de forță", a spus Udrea la plecarea de la instanță.

Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată în 2 martie la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

Dan Andronic a fost achitat pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Este singurul inculpat în acest dosar în cazul căruia instanța a dispus achitarea.

Pedepsele dispuse în cazul celorlalți inculpați:

  • Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) - 6 ani de închisoare, pentru luare de mită
  • Victor Tarhonm (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) - 4 ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită
  • Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) - 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru delapidare

La ultimul termen din proces, procurorul DNA ceruse pentru Elena Udrea o pedeapsă de până la 12 ani, pentru Ioana Băsescu până la 15 ani, iar în cazul lui Dan Andronic, condamnare cu executare.

Elena Udrea s-a declarat "șocată" de decizia instanței și a "blestemat-o" pe judecătoarea care a pronunțat sentința.

"Femeia asta a dat o decizie absurdă! Nu știu cum va dormi la noapte! O blestem să simtă copiii ei ce simte copilul meu. Nu înțeleg cum va dormi această femeie liniștită la noapte”, a declarat Elena Udrea, la Antena 3.

Elena Udrea a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an și jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Ea și-a anunțat atunci revenirea în țară pe Facebook, spunând că a renunțat de bunăvoie la statutul de refugiat în Costa Rica, pentru că vrea să își crească fetița acasă. Prima sa apariție publică după întoarcerea în țară a fost în 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel București, în acest proces.

Udrea a fugit în Costa Rica înainte de pronunțarea deciziei instanței supreme, din iunie 2018, de condamnare definitivă la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul Gala Bute. Elena Udrea a fost arestată, în octombrie 2018, (odată cu Alina Bica) în Costa Rica, în baza unor mandate Interpol emise la cererea României. Ele au fost eliberate în preajma Crăciunului, după decizia CCR privind completurile de 5 judecători.