Reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată, a afirmat, la prezentarea raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pe 2020, președintele Klaus Iohannis, care și-a exprimat încrederea că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiției din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european.

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

„În anul 2020, cetățenii și-au exprimat fără echivoc, prin vot, opțiunea pentru reforme și consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată”, a spus Klaus Iohannis, în prezența șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu.

Pentru corectarea acestor legi, a subliniat președintele, este nevoie de „dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanții profesiilor implicate în actul de justiție, ci și reprezentanți ai mediului universitar sau profesioniști din domeniul drepturilor omului”.

HotNews.ro a transmis LIVETEXT principalele declarații.

Klaus Iohannis:

• Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la prezentarea publică a raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2020, un eveniment care am încredere că va deveni o tradiție instituțională, în spiritul deschiderii sistemului judiciar față de societate.
• Anul 2020 a fost un an al rezilienței nu doar pentru sistemul de justiție, ci și pentru întregul aparat statal, supus unui test fără precedent. Traversăm, încă, o criză globală care și-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, inclusiv asupra modului de funcționare a marilor sisteme publice.
• Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns imediat și urgent inclusiv din partea sistemului judiciar. A fost nevoie astfel de idei, de soluții noi și de adoptarea unor măsuri, ori de instituirea unor practici cu totul inovatoare, care, la rândul lor, au scos în evidență faptul că unele aspecte considerate până atunci „obișnuite” ori „tradiționale” în funcționarea instanțelor de judecată ar trebui regândite.
• Dincolo de dificultățile reale și inerente, în această perioadă de pandemie au fost accelerate procesele de digitalizare, s-au eficientizat diferite proceduri și, cel mai important, justițiabilii și-au putut exercita drepturile chiar într-un context extrem de complicat, cel al restricțiilor impuse de riscurile epidemiologice. Acestea sunt, în definitiv, câștiguri pentru profesioniștii dreptului, dar, mai ales, sunt câștiguri pentru cetățeni.
• În efortul de creare și promovare a diferitelor instrumente informatice care să îmbunătățească accesul la justiție, să simplifice și să accelereze procedurile judiciare transfrontaliere și să reducă atât costurile, cât și sarcinile administrative, s-au intensificat discuțiile pe aceste subiecte și la nivelul Uniunii Europene. Toate aceste demersuri vizează garantarea dreptului la un proces echitabil și a liberului acces la justiție pentru toți cetățenii, inclusiv pentru grupurile defavorizate sau persoanele vulnerabile.
• În mod evident, și în România este imperios să se accelereze reformele necesare sistemului judiciar. Cu precădere digitalizarea și asigurarea infrastructurii aferente vor îmbunătăți comunicarea și schimbul de documente între toate părțile implicate în actul de justiție.
• În anul 2020, cetățenii și-au exprimat fără echivoc, prin vot, opțiunea pentru reforme și consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiției din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanții profesiilor implicate în actul de justiție, ci și reprezentanți ai mediului universitar sau profesioniști din domeniul drepturilor omului.
• Îmi exprim speranța că, în urma acestui dialog, vor fi corectate intervențiile legislative controversate din ultimii ani și vor fi adoptate soluții adaptate noilor realități juridice și sociale. Acest proces este și ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene și de a pune în acord soluțiile legislative declarate neconstituționale cu jurisprudența instanței constituționale.
• Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali.
• Prin rolul său consacrat la nivel constituțional, Înalta Curte de Casație și Justiție are posibilitatea, dar și responsabilitatea de a fi un motor al unor reforme care nu mai pot întârzia în sistemul judiciar. Creșterea calității actului de justiție, aplicarea unitară a legii, soluționarea dosarelor în termene rezonabile rămân deziderate actuale. O abordare proactivă în folosirea mecanismelor procedurale de care Înalta Curte de Casație și Justiție dispune pentru realizarea unei practici unitare este de natură să asigure cetățenii că legea este egală pentru toți și aplicată echitabil de către toate instanțele de judecată.
• Judecătorii sunt cei care induc la nivelul oricărei societăți democratice un profund sentiment de dreptate în rândul membrilor săi. Judecătorii sancționează abuzul de putere și mențin un echilibru între interesele divergente care apar inevitabil în comunitățile noastre.
• Fiecare decizie justă, în care legea este aplicată în litera și, mai ales, în spiritul său, contribuie la interiorizarea acestor principii, la receptarea lor în viața societății. Independența justiției este și trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată.
• Reformele atât de așteptate și necesare sistemului de justiție din România se pot realiza prin asumare, curaj, viziune și profesionalism din partea tuturor celor chemați, prin prisma competențelor lor, să îmbunătățească procedurile, mijloacele și condițiile în care oamenii își caută dreptatea.
• Îmi doresc ca dialogul constructiv dintre toți actorii relevanți să devină o practică curentă și să constituie fundamentul pe care se construiește o viziune pe termen lung de creștere a calității actului de justiție.
• În final, doresc să vă felicit pentru efortul susținut din ultimul an în realizarea misiunii nobile pe care Constituția v-a încredințat-o, pentru pozițiile constructive și apărarea valorilor care vă ghidează activitatea și să vă reasigur de tot sprijinul meu în acest demers de consolidare a unui sistem de justiție modern, independent și în promovarea valorilor statului de drept.
• Vă doresc mult succes și sănătate în anul 2021!

Corina Corbu

• Știm cu toții că pe parcursul anului 2020 la nivel mondial s-a creat o stare de fapt cu totul nouă, cel puțin pentru generația noastră
• În această furtună creată de pandemie ÎCCJ a intrat insuficient pregătită
• O serie de probleme amânate an de an s-au cronicizat brusc: insuficiența spațiului de lucru, supraîncărcarea, care a continuat să genereze probleme majore, caracterul arhaic al circuitelor administrative, gradul redus de digitalizare
• Și totuși, ÎCCJ a funcționat în parametri normali pe tot parcursul anului 2020
• În cifre nu se reflectă caracterul excepțional al anului 2020
• Volumul de activitate a înregistrat o variație de sub 2000 de dosare, fiind rulat un total de 26.976 de cauze, un volum atipic
• Președintele unei alte instanțe supreme din UE, cu o populație mai mare decât România, mi-a solicitat o serie de date statistice
• I-am transmis doar numărul de dosare rulate și de ședințe de judecată. A doua zi am fost întrebată dacă nu e vorba de o eroare de redactare, pentru că cifrele erau, în opinia lui, mult prea mari
• Numărul cazurilor soluționate a crescut cu peste 1.000 de dosare iar stocul de dosare a scăzut cu 3.000 de dosare, ceea ce înseamnă că s-au soluționat în condiții de pandemie un număr mai mare de dosare
• Instanța Supremă a trecut testul rezilienței pe tot parcursul anului 2020
• Este adevărat că e datoria noastră să ne evaluăm realist activitatea
• Reiterăm invitația adresată celorlalte puteri ale statului la o mai mare deschidere față de problemele justiției
• Conduita celorlalte puteri ale statului rămâne uneori ambivalentă
• Deși am considerat constant că această situație s-a îmbunătățit vizibil prin dialog în ultimul an, anul 2021 începe sub semnul întrebării
• Problema sediului ÎCCJ trebuie să devină o prioritate pentru Guvern
• Au fost mulți judecători care s-au pensionat anul trecut. Le vom simți lipsa. Problema pensionării judecătorilor ÎCCJ reprezintă pentru mine un moment de tristețe.
• De ce se întâmplă acest lucru? Răspunsul la această întrebare trebuie să-l găsim împreună.
• Un impact real l-ar avea așezarea competențelor Înaltei Curți, cu concentrarea pe unificarea legislației
• La ÎCCJ ajung cele mai complexe cauze
• Îmi îndrept gândurile către colegii care au ales să rămână și să continue activitatea
• Justiția nu se realizează pentru profesioniștii din sistem, ci este un serviciu public în centrul căruia se află întotdeauna interesul cetățeanului
• Există încă nemulțumiri în societate față de justiție
• Încrederea în justiție trebuie refăcută și avem posibilitatea de a o recâștiga, printr-un act de justiție corect și rapid
• Anul trecut aminteam de rolul stabilizator al justiției
• Credem că ÎCCJ a dovedit că are capacitatea și responsabilitatea de a îndeplini un astfel de rol
• Ne dorim o instanță supremă mai modernă, mai eficientă, mai deschisă spre nevoile cetățeanului