Numărul materialelor pornografice cu minori detectate de anchetatori și chiar de sectorul privat este în creștere, iar copii de vârste tot mai fragede sunt implicați în activități de pornografie infantilă, pe fondul obținerii facile a unor câștiguri importante, conform procurorilor DIICOT.
Raportul de activitate DIICOT arată că în cursul anului 2020, din cele 4.874 de dosare vizând infracțiuni de criminalitate informatică, din care 1.675 nou înregistrate, au fost soluționate 1.335, față de 1.243 cauze soluționate în 2019, din totalul de 4.645. Cifrele indică o creștere cu 4,93% a cauzelor de soluționat, o creştere cu 12,87% a cauzelor nou intrate și o creştere cu 7,40% a cauzelor soluționate.
Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 267 de dosare, față de 219 în anul 2019, cu 387 de inculpați trimiși în judecată, față de 330 în 2019.
Tendințe
Potrivit DIICOT, tendințele de manifestare a formelor de criminalitate informatică la nivel național sunt similare celor înregistrate la nivel internațional. Atacurile ransomware au continuat și în 2020, ponderea lor fiind totuși în scădere, însă se constată o direcționare către un anumit profil al victimelor, cu scopul de a maximiza veniturile ilicite pretinse. Beneficiile obținute prin acest tip de atacuri au, pe de o parte, o valoare ridicată, iar, pe de altă parte, prejudiciile produse victimelor, exceptându-le pe cele de ordin pecuniar, pot fi extrem de grave.
Procurorii spun că în contextul pandemiei de COVID-19 are loc o creștere a infracțiunilor de tip CEO Fraud/BEC Fraud (Business E-mail Compromise Fraud), infracțiuni care au în componență partea de Social Engineering, prin care se strâng date istorice online referitoare la societățile țintite ce pot fi utilizate pentru a crea aparența de legitimitate, componenta de intruziune/compromitere a adresei de poștă electronica (EAC –Email Account Compromise.), deschiderea unei societăți comerciale în afara țării unde își desfășoară activitatea compania țintă, deschiderea unui cont bancar sau conturi bancare cu acte reale sau false în străinătate pe numele furnizorului sau clientului străin al companiei țintă și generarea unor transferuri bancare prin manipularea segmentului financiar contabil a companiei țintă.
Conform procurorilor, o astfel de activitate infracțională presupune o abordare complexă, pe mai multe componente și paliere, cunoștințele necesare reușitei activității infracționale acoperind mai multe domenii aparținând criminalității informatice, dar și o coordonare eficientă între membrii grupului.
Principala modalitate de plată folosită pentru anonimizarea activităților infracționale este criptomoneda (în special Bitcoin, Ethereum, Monero), fiind uzitată de către infractorii cibernetici mai ales pentru încasarea răscumpărării în cazurile atacurilor de tip ransomware sau atunci când persoane fizice sunt șantajate cu dezvăluirea unor fapte reale sau imaginare compromițătoare la adresa lor.
Numărul grupurilor infracționale specializate în atacuri directe și complexe asupra ATM-urilor sau sistemelor bancare înregistrează o relativă stagnare, însă prejudiciile înregistrate sunt în continuare importante.
Creștere a volumului materialelor auto-generate de exploatare sexuală a copiilor
Materialele de exploatare sexuală a copiilor sunt produse de către infractori, dar se înregistrează o creștere a volumului materialelor auto-generate, de cele mai multe ori rezultând din acțiuni de constrângere sau șantaj, tendință similară celei din anii precedenți. Numărul materialelor pornografice cu minori detectate de anchetatori și chiar de sectorul privat este în creștere, ceea ce impune o concentrare a eforturilor în combaterea acestui tip de activitate infracțională, arată DIICOT.
Minori de vârste tot mai fragede folosiți în activități de pornografie infantilă
Și în anul 2020, se remarcă propagarea aplicațiilor care oferă servicii de tip livestreaming și implicarea minorilor de vârste tot mai fragede în activități de pornografie infantilă, pe fondul obținerii facile a unor câștiguri importante, asistând în acest moment la o recrudescență a fenomenului infracțional.
Infractorii cibernetici devin tot mai specializați în domeniul criminalității informatice și au acces la instrumentele necesare comiterii infracțiunilor de acest gen (softuri destinate comiterii infracțiunilor asupra sau prin intermediul sistemelor informatice precum și instrucțiunile necesare folosirii lor fiind disponibile in mediul virtual oricărui utilizator), ceea ce determină o exigență tot mai ridicată în investigarea acestei forme de criminalitate, spun procurorii.
DIICOT arată că organele de urmărire penală trebuie să colaboreze tot mai strâns între ele, dar și cu entități din sectorul privat, pentru a se dezvolta, a împărți și propaga cunoștințele lor despre cum să recunoască, să urmărească și să investigheze acest tip de criminalitate, respectiv cum să sechestreze și recupereze banii și bunurile dobândite în urma comiterii de infracțiuni, mai ales atunci când este vorba de criptomonede. Instrumentele de cooperare internațională prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală ori cele prevăzute de Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică au fost uzitate și în anul 2020 de către procurorii care și-au desfășurat activitatea în domeniul criminalității informatice, atunci când cauzele instrumentate au avut elemente de extraneitate.
