Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție lansează acuzații dure la adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru avizul negativ dat cu o zi în urmă proiectului de lege privind desființarea Secției speciale. "Exponenții votului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii privitor la proiectul de desființare a SIIJ nesocotesc idealurile de onestitate și integritate la care a aderat, prin esența sa, corpul magistraților din România, în ceea ce privește excluderea oricăror piedici procedurale în desfășurarea proceselor penale", spun cele două asociații ale magistraților.

Consiliul Superior al MagistraturiiFoto: Agerpres

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție vorbesc, într-un comunicat de presă transmis vineri, despre "atitudinea revoltătoare" a majorității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de condiționare a desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) de instituirea unor privilegii inadmisibile, care asigură impunitate, fapt de neconceput în societăți democratice stabile.

Redăm integral comunicatul transmis de cele două asociații:

• "Exponenții votului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii privitor la proiectul de desființare a SIIJ nesocotesc idealurile de onestitate și integritate la care a aderat, prin esența sa, corpul magistraților din România, în ceea ce privește excluderea oricăror piedici procedurale în desfășurarea proceselor penale.
• Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu îngrijorare de atitudinea revoltătoare a majorității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de condiționare a desființării Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție de instituirea unor privilegii inadmisibile, care asigură impunitate, fapt de neconceput în societăți democratice stabile.
• Sub umbrela constituțională de ”garant al independenței justiției”, unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au încercat să inducă ideea că ”toți magistrații vor garanții că nu vor fi supuși unor abuzuri”. Aceste afirmații sunt dezonorante, mai ales pentru magistrații care au înțeles că situații izolate și incerte, prezentate în presă drept „abuzuri”, nu pot fi generalizate.
• Cât timp astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către miile de magistrați onești din România drept condiție pentru desființarea SIIJ, o astfel de afirmație riscă să afecteze în spațiul public credibilitatea unui organism reprezentativ, creat tocmai pentru a garanta independența justiției.
• În plus, utilizarea trunchiată a unor pasaje din Avizele Comisiei de la Veneția duce în derizoriu orice demers susținut de vreun magistrat, fie și din poziția de membru al unui organism pur administrativ.
• Termenul de ”garanții procesuale efective”, folosit de Avizele Comisiei de la Veneția, nu vizează instituirea unor filtre pentru ca magistrații să nu poată fi niciodată anchetați penal. Dimpotrivă, este vorba de implicarea efectivă, reală, a CSM în numirea procurorilor în structurile de parchet, în raport de factorul politic, de selecția riguroasă a procurorilor în structurile de parchet, de evitarea conflictelor de interese etc. (a se vedea par.80 și următoarele din Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneția, publicat la pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3374).
• Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor încuviințată de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sunt aspecte în mod evident neconstituționale, pentru că ar situa magistrații deasupra cetățenilor obișnuiți. Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii și pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii.
• Reiterăm faptul că nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Pentru verificarea legalității rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare.
• Nici punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este acceptabilă: Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniază că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigație, o atare concluzie desprinzându-se și din hotărârea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficiență gravă a sistemului de justiție penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).
• Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.
• Faptul că, în prezent, secțiile CSM încuviințează luarea față de magistrații cercetați penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieții private (percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esența urmăririi penale, spre deosebire de trimiterea în judecată.
• Crearea unui corp de magistrați incoruptibili, onești și profesioniști exclude acordarea unor astfel de imunități de care niciun cetățean obișnuit nu se ”bucură”. Conform art.16 alin. (1) și (2) din Constituția Românei, ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”
• Nu în ultimul rând, semnalăm atitudinea inexplicabilă şi discreţionară a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii care, în pofida dispozițiilor art. 29 alin. 2 din Legea nr.317/2004 („asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”), a împiedicat reprezentantul Asociației Inițiativa pentru Justiție să-și exprime un punct de vedere cu privire proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție".

Reamintim că joi proiectul de lege pentru desființarea Secției Speciale, trimis de ministrul Justiției, Stelian Ion, a fost avizat negativ de CSM, la capătul a 7 ore de dezbateri aprinse și scandal, majoritatea membrilor Consiliului declarându-se nemulțumiți că din proiectul inițial au fost eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual.

Cum a argumentat CSM avizul negativ

În avizul CSM se arată că proiectul de lege ar duce în esenţă la schimbarea competenţei de efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni săvârşite de magistraţi, revenindu-se la soluţia anterioară Legii numărul 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 304/2004 privind reorganizarea judiciară, în care competenţa de efectuare a urmăririi penală revenea, după caz, parchetelor de pe lângă curţile de apel, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţională Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, fără a exista garanții pentru protejarea magistraților împotriva unor eventuale abuzuri.

• "Soluţia normativă propusă nu este însă însoţită de instituirea unor garanţii menite să dea eficienţă principiului independenţei justiţiei prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor. Astfel de garanţii se regăseau în forma anterioară a proiectului de act normativ şi ar fi putut constitui o bază pentru iniţierea unei analize consistente care să ofere soluţiile potrivite pentru protejarea independenţei justiţiei. În mod regretabil însă, aceste garanţii au fost calificată drept superimunităţi în unele luări de poziţie publice inclusiv ale unor reprezentanţi ai celorlalte puteri în stat.(...)
• Este fundamental să se înțeleagă faptul că beneficiarul principal al garanțiilor solicitate de sistemul judiciar este cetățeanul, căruia trebuie să i se asigure dreptul la un proces echitabil, drept care ar deveni iluzoriu în lipsa unei justiții independente, care să decidă exclusiv potrivit legii, în afara oricărei forme de presiuni exterioare”, argumentează Consiliul Superior al Magistraturii, în avizul negativ dat desființării controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților.