Parchetul European a fost de acord cu toate propunerile de procurori pe care le-a transmis România, astfel că avem deja primii 6 procurori europeni delegaţi la parchetul condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, conform Ministerului Justiției.

Laura Codruta KovesiFoto: Agerpres/EPA

România are, de astăzi, primii 6 procurori europeni delegați ai EPPO în România, după ce Colegiul Parchetului European a fost de acord cu toate propunerile transmise de Ministerul Justiției, ca urmare a procedurii de selecţie din 29 ianuarie, a transmis Ministerul Justiției.

"Avem, așadar, la nivel naţional, o parte importantă din resursele şi instrumentele necesare sprijinirii acestui nou organ independent al Uniunii Europene, singurul organ european cu atribuții de urmărire penală. Acum ne vom concentra pe finalizarea altor demersuri legislative, precum şi pe aplicarea prevederilor legale, pe măsurile instituţionale, bugetare şi de pregătire profesională a tuturor celor care, direct sau indirect, vor sprijini EPPO în misiunea acestuia", spune Ministerul Justiției.

Procurorii selectați de Comisia de la Ministerul Justiției, care a intervievat 14 candidați, între 25 și 27 ianuarie:

  • Dana-Manuela ANA Direcția Națională Anticorupție
  • Dana-Cristina BUNEA Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Camelia-Elena GRECU Direcția Națională Anticorupție
  • Constantin IRINA Direcția Națională Anticorupție
  • Florin Bogdan MUNTEANU Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași
  • Jean-Nicolae UNCHEȘELU Direcția Națională Anticorupție

În total, România ar trebui să propună 15 procurori europeni delegați.

Procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.

EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

  • fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE,
  • fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro),
  • spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE,
  • corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE,
  • participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE.

În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10.000 EUR, EPPO își poate exercita competența, potrivit sursei citate.