Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului au respins joi, într-o decizie unanimă, ca inadmisibilă, cererea Marianei Rarinca, femeia care a fost condamnată în 2015 la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de șantaj al Liviei Stanciu.
- Decizia CEDO poate fi consultată în documentul atașat.
Analizând plângerea formulată de Mariana Rarinca, un caz foarte mediatizat la acea epocă, judecătorii CEDO au constatat, printre altele:
- Nimic nu indică în acest caz o încălcare flagrantă a dreptului intern în decizia de formare a completului care a pronunțat deciziile din 23 iulie 2015, 17 august și 11 septembrie 2015.
- Curtea nu poate subscrie la afirmația petentei că decizia Curții de Apel București din 29 septembrie 2015 a fost arbitrară sau că a existat o încălcare flagrantă a dreptului intern în ceea ce privește compoziția nominală a completului care a pronunțat decizia din 22 octombrie 2015.
- Curtea nu consideră ca fiind obiectiv justificate îndoielile petentei privind imparțialitatea completului care a pronunțat decizia din 22 octombrie 2015.
- În ceea ce privește acuzația Marianei Rarinca, potrivit căreia condamnarea sa s-a bazat în special pe dovezile obținute de agenți sub acoperire, CEDO reiterează principiul folosirii agenților sub acoperire (Ramanauskas v. Lithuania (no. 2), no. 55146/14, §§ 52-62, 20 February 2018).
- Dovezile în acest caz nu sugerează că agentul sub acoperire a provocat sau a incitat reclamanta să comită infracțiunea imputată. În momentul în care agentul sub acoperire a fost implicat în caz, reclamanta încercare deja în mod repetat să o contactele pe judecătoarea Livia Stanciu cu mesaje amenințătoare.
- Reclamanta nu a oferit niciun argument sau dovadă capabile să contrazică concluzia jurisdicțiilor naționale, potrivit cărora mesajele de la agentul sub acoperire vizau clarificarea identității persoanei care o amenința pe judecătoare și solicitările sale exacte, și nu un îndemn la comiterea unei infracțiuni.
„Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, declarară cererea inadmisibilă”, se arată în decizia CEDO din 4 februarie.
În toamna anului 2015, Mariana Rarinca, femeia acuzata ca a șantajat-o pe șefa ICCJ, Livia Stanciu (în prezent membră a Curții Constituționale), a fost condamnata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la trei ani de închisoare cu suspendare.
Curtea de Apel București a respins atât apelul DNA, cât și pe cel formulat de Mariana Rarinca, menținând condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București în decembrie 2014.
Potrivit DNA, în perioada august / septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia.
În schimbul nedivulgării către presă a acestor informații, Mariana Rarinca i-ar fi pretins șefei de atunci a Înaltei Curți suma de 20.000 de euro.
'Amenințările cu divulgarea către presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru 'datorii' plătite de inculpata in numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vătămată si familia acesteia', susținea DNA.
Inițial, in acest dosar Mariana Rarinca a fost condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare, dupa care, in mai 2015, femeia a fost achitata de Curtea de Apel Bucuresti.
Ulterior, decizia de achitare a fost anulata tot de Curtea de Apel Bucuresti, in urma unei contestații depuse de DNA.
Acum, la rejudecarea apelului, Curtea de Apel a menținut condamnarea de trei ani inchisoare cu suspendare.
1
29
