Dosarul Ferma Băneasa a fost repartizat aleatoriu către completul care a pronunțat deciziile definitive de condamnare, majorând pedepsele din prima instanță, a anunțat miercuri instanța supremă, care a făcut publice rezultatele verificărilor făcute în acest sens.

Printul PaulFoto: AGERPRES

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție a verificat modul în care au fost respectate dispozițiile legale și regulamentele atunci când a fost repartizat dosarul Ferma Băneasa, iar miercuri seară a anunțat că în urma controlului s-a stabilit că a fost respectat principiul distribuirii aleatorii:

Concluziile controlului:

• "În urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul nr.345/64/2016, având stadiul procesual apel, s-a desfășurat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr.304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:
• Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Brașov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12.25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13.14 și repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeași zi, la ora 15 împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.
• La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr.221/2019.
• În perioada de referință, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secției penale erau active pentru repartizare și erau configurate corespunzător parametrilor stabiliți prin hotărârile colegiului de conducere.
• La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.
• Referitor la chestiunea numărului de părți, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexității dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părți, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexității, neexistând astfel elemente care să conducă la influențarea criteriilor de repartizare aleatorie.
• În ceea ce privește auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casație și Justiție, ca orice altă instanță judecătorească, este doar utilizator al aplicației informatice ECRIS, dezvoltată și gestionată de către Ministerul Justiției, prin direcția sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiției".

Demersul a avut loc în contextul în care în spațiul public au apărut informații că nu s-ar fi ținut cont de principiul repartizării aleatorii a dosarului Ferma Băneasa. Completul care a pronunțat deciziile definitive a fost format din judecătorii Florentina Dragomir, Ioana Ilie și Ionuț Matei.

Printre cei condamnați în acest dosar se numără și avocatul Robert Roșu, iar decizia ICCJ a provocat reacții aprinse ale Uniunii Naționale a Barourilor din România, dar și ale unor colegi avocați ai acestuia, care au protestat la Palatul de Justiție.

În 17 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul final în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. ICCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român.

În prima instanță, Truică primise 4 ani cu executare, Paul al României - 3 ani cu suspendare, iar Dan Andronic şi oamenii de afaceri israelieni fuseseră achitaţi.

Pedepsele pronunțate de ICCJ:

• Remus Truică - 7 ani de închisoare
• Paul Philippe al României - 3 ani și 4 luni de închisosare
• Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu) - 5 ani de închisoare
• Dan Andronic - 3 ani de închisoare cu suspendare și muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.
• Robert Mihăiță Roșu (avocat) - 5 ani de închisoare
• Omul de afaceri isrealien Tal Silberstein - 5 ani de închisoare
• Omul de afaceri isrealien Benyamin Steinmetz - 5 ani de închisoare
• Apostol Muşat (fost primar al comunei Snagov) - 4 ani de închisoare cu executare
• Marius Andrei Marcovici - 3 ani de închisoare cu suspendare
• Lucian Claudiu Mateescu - 3 ani de închisoare cu suspendare
• Gheorghiță Dragomira - 4 ani de închisoare cu suspendare
• Corina Teodora Dicu - 4 ani de închisoare cu suspendare
• Ioan Stoian - 4 ani de închisoare cu suspendare
• Niculae Dima - 4 ani de închisoare cu executare
• Nicolae Jecu (fost prefect de Ilfov) - 4 ani de închisoare cu executare
• Caterina Popa - 4 ani de închisoare cu executare
• Gheorghe Olteanu - 4 ani de închisoare cu executare
• Valentin Delcea - 4 ani de închisoare cu executare

Dosarul Ferma Băneasa

În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.

Remus Truică a fost trimis în judecată de DNA pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul, pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat "afacerea" unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.

"Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe", spunea DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

"În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.