Revizuirea Constituției, modificarea legilor justiției, desființarea Secției de anchetare a magistraților, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților, reformarea Curții Constituționale, în sensul "eliminării acelor factori" care au dus la politizarea deciziilor acestei instituții, refacerea competențelor DNA cu privire la corupția din justiție, o reformă a Inspecției Judiciare, întărirea rolului CSM în procedura de numire a procurorilor șefi, trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor. Sunt câteva dintre prioritățile noului guvern la capitolul justiție. În Guvernul Cîțu, Ministerul Justiției va fi condus de Stelian Ion.

Stelian IonFoto: Facebook

REFORMA CONSTITUȚIONALĂ

  • Fără penali în funcții publice - punerea în aplicare a proiectului. Votarea textului și în Senat, apoi referendum de schimbare a Constituției în primele trei luni de la încetarea epidemiei Covid – 19.
  • Elaborarea unui proiect de revizuire a Constituției, astfel încât Legea fundamentală să fie completată și cu prevederile legate de interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie si pentru interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și extinderea dreptului de a contesta ordonanțele direct la Curtea Constituțională, așa cum s-a votat la referendumul din 26 mai 2019.
  • Reformarea Curții Constituționale în sensul eliminării acelor factori care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental într-o democrație.

Pentru alte propuneri de revizure a Constituției va fi constituită o comisie parlamentară dedicată, care va face o propunere de revizuire la finele primului an de guvernare. Propunerile de revizuire vor fi temeinic pregătite, pe baza consultărilor publice cu reprezentanții societății civile și experți în materie constituțională, pentru a face mai suplu și mai funcțional mecanismul constituțional din România, se arată în programul de guvernare.

Obiective pe termen scurt:

  • Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
  • Înființarea unei structuri specializate, având o competență care se raportează la calitatea persoanelor și nu la natura faptelor, este nejustificată și lezează prestigiul profesiei de magistrat, prin inducerea ideii că fenomenul criminalității ar fi larg răspândit în această categorie profesională. Un astfel de corp reprezintă de asemenea un mijloc de intimidare a magistraților și un mod de izolare a acestora în raport cu cetățenii obișnuiți. Urmărirea penală a unui caz de furt trebuie să se desfășoare la fel, indiferent dacă suspectul este un magistrat sau orice alt cetățean. Un alt risc major este acela ca această secție specială să poate prelua de la Direcția Națională Anticorupție orice dosar de corupție la nivel înalt în care este cercetat cel puțin un magistrat. De asemenea, este problematică și situația procurorilor care lucrează în cadrul acestei secții, pe care nu ar putea să îi ancheteze decât colegii lor de secție, putându-se genera astfel o imunitate de facto a membrilor acestei secții. Nu în ultimul rând, activitatea desfășurată până în prezent n-a făcut decât să alimenteze suspiciunile privind exercitarea unor presiuni politice asupra judecătorilor și procurorilor, de natură să le afecteze independența, se arată în programul de guvernare.
  • Renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație este o urgență majoră, având în vedere pericolul real de blocaje în instanțe care ar putea fi generat dacă modificarea numărului de judecători din aceste completuri ar intra în vigoare la 01.01.2021.
  • Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților. Aceasta, în condițiile în care la data de 1 ianuarie 2022 urmează să intre în vigoare prevederile legale care vor permite judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți de la Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalului asimilat acestora, să se pensioneze la împlinirea vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani, ori cuprinsă între 20 și 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale.
  • Întărirea luptei împotriva corupției și a infracționalității organizate. Luarea unor atribuții DNA referitoare la corupția din justiție, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislației au condus la o încetinire a activității DNA. Este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic și uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA cât și pentru DIICOT.
  • O reformă a Inspecției Judiciare astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate. Prin reorganizarea Inspecției Judiciare, inspectorul-șef a dobândit în mod nejustificat o serie de competențe discreționare, se menționează în documentul citat.
  • Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT prin diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM în această procedură, ministrul justiției făcând propunerea de numire în funcție în urma unei proceduri transparente și obiective de selecție a candidaților, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcție va reveni Președintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi inițiată și de către secția de procurori a CSM.
  • Pentru obținerea unor rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracționalității de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, se are în vedere fie înființarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracțiuni, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.
  • Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activități desfășurate de polițiști.
  • Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru - înființarea de puncte de plată la sediile tuturor instanțelor judecătorești, precum și lansarea unei platforme online și a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare.
  • Consolidarea independenţei justiţiei / Imbunătăţirea actului de justiție/ Eliminarea practicilor neunitare

Ministerul Justiţiei a elaborat în cursul anului 2020 următoarele proiectele de lege care vor rămâne puse în dezbatere publică până cel târziu la finalul lunii martie 2021:

  • proiectul de Lege privind statutul magistraţilor din România;
  • proiectul de Lege privind organizarea judiciară;
  • proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În programul de guvernare se menționează că Ministerul Justiției va urmări ca variantele finale care vor rezulta în urma dezbaterilor publice și vor fi înaintate Parlamentului spre adoptare să respecte următoarele principii: independența judecătorilor și procurorilor, primirea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă a instanțelor, a CSM, dar și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv, obligațiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de Comisia Europeană, la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020), precum și necesitatea implementării deciziilor obligatorii ale Curții.