DOCUMENTAR 31 de ani de la Revoluție: 16 decembrie 1989, începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 16 decembrie 2020, 12:40 Actualitate | Esenţial


Revolutia de la Timisoara
Foto: Catalin Regea
Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Revoluţia de la Timişoara, care a cuprins evenimentele din intervalul 16-20 decembrie 1989, a iniţiat procesul de dărâmare a totalitarismului din România, după cum precizează politologul Vladimir Tismăneanu în lucrarea "Despre 1989. Naufragiul utopiei" (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009). "A fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (...) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale'', subliniază Vladimir Tismăneanu.

La 16 decembrie 1989, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003).

Libertate", "Dreptate", "Jos cu Ceauşescu!"

În scurt timp, Piaţa Maria este ocupată de câteva sute de persoane, care scandează "Libertate", "Dreptate" şi care cântă "Deşteaptă-te, române!". Coloanele de manifestanţi se îndreaptă spre Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român (PCR). Sunt mobilizate forţele de ordine ale Ministerului de Interne, ale Miliţiei, armata, gărzile patriotice, pompierii. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi de apă, gaze lacrimogene. Au loc ciocniri violente între demonstranţi şi forţele de ordine. Se operează arestări.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă "Jos cu Ceauşescu!". Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare, manifestanţilor alăturânu-li-se muncitori din fabrici şi uzine. Se scandează: "Jos Ceauşescu!", "Jos comunismul!", "Nu vă fie frică!". Comitetul judeţean al PCR este luat cu "asalt" de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.

Din dispoziţia lui Nicolae Ceauşescu, sunt trimişi la Timişoara, în ajutorul conducerii locale a judeţului: generalul Velicu Mihalea, adjunct al şefului Direcţiei de Contrainformaţii din Departamentul Securităţii Statului (DSS), colonelul Filip Teodorescu de la Direcţia a III-a Contraspionaj din DSS şi alţi ofiţeri superiori. Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR, este numit comandant unic pentru Timişoara. El se deplasează la Timişoara, însoţit de generalii Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chiţac, Florea Comşa, colonelul Gheorghe Radu ş.a., în vederea coordonării acţiunilor represive.

La miezul nopţii, forţele de ordine deschid focul asupra manifestanţilor - sunt ucişi şi răniţi copii, tineri, femei şi bătrâni. Peste 20.000 de membri ai "gărzilor patriotice" din Dolj şi Râmnicu Vâlcea sunt trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara. Înarmaţi cu bastoane, ei aveau misiunea să ajute la dispersarea manifestanţilor. Acţiunea eşuează. O parte a celor trimişi fraternizează cu timişorenii, o altă parte este oprită pe drum şi face cale întoarsă.

În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă. "Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!", ameninţă liderul comunist.

În toate întreprinderile şi instituţiile din ţară se face de gardă 24 de ore din 24 de ore, se întăresc măsurile de pază şi securitate, atmosfera devenind foarte încărcată, dacă nu explozivă. Pe străzi circulă patrule formate dintr-un miliţian, un militar în termen şi un membru al gărzilor patriotice.

Primele focuri de armă

În Timişoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: "Jos Ceauşescu!", "Libertate!", "Vrem o ţară liberă!". Ei cântă colinde, iar alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: "Armata e cu noi!".

Zeci de cadavre ale victimelor, duse în secret la morgă

Peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul "Cenuşa".

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă.

Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei, Petre Moţ, revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Mulţimea scandează: "Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!", "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!".

Sediul Comitetului judeţean al PCR este înconjurat de muncitori. În încercarea de a rezolva criza, liderii comunişti Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu se întâlnesc cu o delegaţie a manifestanţilor. Emisarii lui Ceauşescu, îngroziţi de revendicările manifestanţilor (demisia lui Ceauşescu şi a guvernului), se reîntorc în grabă la Bucureşti.

Stare de necesitate

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că "elemente huliganice (...) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină". Totodată, Ceauşescu dă vina pe "agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute".

Presa controlată de guvern nu a dat nicio relatare a evenimentelor de la Timişoara, acestea fiind cunoscute însă pe larg prin emisiunile în limba română ale principalelor posturi de radio occidentale, precum şi prin emisiunile de la Budapesta şi Belgrad.

La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a "gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti". Comitetul municipal de partid anunţă organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne "acţiunile huliganice" de la Timişoara.

31 de ani mai târziu

Municipalitatea şi asociaţiile de revoluţionari din Timişoara marchează, în perioada 16-22 decembrie 2020, evenimentele din decembrie 1989 printr-o serie de manifestări reunite în programul "Timişoara - 31 ani de la Revoluţia din Decembrie 1989", sub deviza "Demnitate, Democraţie, Determinare", într-un format cu participare publică restrânsă.

În 17 decembrie 2020, este zi de doliu în Timişoara, în Catedrala Mitropolitană fiind săvârşită slujba de pomenire a eroilor martiri, urmată de depuneri de coroane la Monumentul Crucificării din faţa sfântului lăcaş, dar şi la Cimitirul Eroilor, unde sunt programate o slujbă de pomenire a eroilor martiri şi un parastas. În ziua următoare, pe treptele Catedralei Mitropolitane se vor aprinde candele în memoria celor căzuţi în revoluţie.

La 20 decembrie, se vor auzi sunetele sirenei, pentru a marca dobândirea de către Timişoara a statutului de oraş liber de comunism. În aceeaşi zi, va fi vernisată expoziţia "31 de ani de la Revoluţia Română" (Bastion Theresia, fără public). În 21 decembrie, este programată expoziţia-simpozion în memoria eroilor din Revoluţia Română din Decembrie 1989 - carte-album "Întâlnirea cu îngerul" (Bastion Theresia).

În ultima zi a manifestărilor, va avea loc pomenirea eroilor martiri ai Revoluţiei Române în toate bisericile din Episcopia Timişoarei şi un remember al zilelor de 15-22 decembrie 1989. (Documentar realizat de AGERPRES)







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2564 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    ...ce am visat și ce avem... (Miercuri, 16 decembrie 2020, 13:16)

    baligosul [utilizator]

    Pînă în decembrie 1989, mulți români își luau informațiile de la un post de radio liber, finanțat de Congresul SUA...Ce aflau de acolo ? Că nu pot emigra în SUA, că nu vrea Ceaușescu...Dar azi pot emigra ? Azi nici nu este sănătos...CoVid-19, sTrump.
    Diktatorul Ceaușescu ținea piața închisă pentru eventuale importuri, proteja industria națională, locurile de muncă de pe aici. Parcă și prezidentul Amerikia Imperialia, D. sTrump, a făcut tot așa...
    Azi cumpărăm arme scumpe, le plătim anticipat, iar livrarea se va face cînd se va putea, de către partenerul strategic, de Amerikia Imperialia...
    Era greu atunci, pentru români ? Dar azi ?
    • +2 (4 voturi)    
      pentru cine munceste, azi e mult mai bine (Miercuri, 16 decembrie 2020, 16:02)

      bancher [utilizator] i-a raspuns lui baligosul

      Nu uita ca in 1989 Romania avea PIB de 35 mld dolari, iar acum are de aproape 200 mld euro. In 1989 aveam exporturi de 10 mld dolari, acum avem de 65 mld euro.
      Nici in cele mai umede vise ale lui, Ceausescu nu a visat ca ajungem la PIB de 200mld si exporturi de 65 mld.
      • 0 (0 voturi)    
        unde se mai pune si (Joi, 17 decembrie 2020, 13:55)

        ..13 [utilizator] i-a raspuns lui bancher

        Faptul ca suntem liberi - liberi dar responsabili sa spune ceea ce gandim, liberi si responsabili sa putem calatori in UE si cred ca in curand si in USA liberi si responsabili sa acumulam mai multa cunoastere

        Astazi avem un alt orizont: mai larg, mai cuprinzator si chiar depinde de noi daca stim sa il exploatam
  • -1 (1 vot)    
    "31 de ani mai tirziu", (Miercuri, 16 decembrie 2020, 13:35)

    victor L [utilizator]

    dosarul Revolutiei (ca si al Mineriadelor de mai tirziu) isi asteapta solutionarea de catre Justitie. In 2009 a fost inchis de catre Procurorul General Kovesi. Apoi redeschis si plimbat prin instante.
    Recxent, dosarul MIneriadei a fost returnat, de catre ICCJ, procuraturii cu rezolutia "nulitate de rechizitoriu". Adica ori reavointa ori incompetenta gen procurorul Portocala.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by