Actualizat acum

Articol susținut de ADAMA România

Lumea din farfurie

de     Smile Media
Marţi, 15 decembrie 2020, 9:58 Actualitate | Esenţial


Dimitris Drisis, General Manager ADAMA România
Foto: ADAMA România
Din cele mai vechi timpuri, omenirea s-a bazat pe agricultură pentru a hrăni populația, dar și pentru a conferi societății stabilitate și progres. S-au putut astfel forma comunități, familiile s-au putut așeza într-un singur loc pentru a-și îngriji propriile culturi sau a-și crește animalele, iar bucătăria a devenit centrul gospodăriilor, așa cum, mai târziu, mitologia greacă avea să ne arate. Mâncarea era pe atunci un amestec între produsele pământului și vânat.

Odată cu trecerea anilor și evoluția societății, s-a schimbat și producția de hrană. Se pot identifica 3 perioade distincte:

- Epoca producției accelerate sau a revoluției verzi, în care ingineria și chimia maximizează randamentul pentru binele societății;
- Epoca producției durabile în care eficiența energetică, eficiența apei, eficiența muncii și nivelul de optimizare a resurselor devin esențiale;
- Epoca responsabilității sociale în care agricultura și producția alimentară sunt aliniate cu obiectivele sociale de urbanizare, siguranță alimentară și sănătate; această ultimă etapă a provocat cea mai importantă și mai rapidă schimbare, dar a creat și cele mai mari așteptări pentru viitor.

SOLDAȚI, FEMEI ȘI DEMONI ALIMENTARI

În perioada războaielor de la începutul secolului XX, sursele de hrană au devenit din ce în ce mai rare și agricultura tot mai ineficientă, în contextul în care milioane de bărbați erau trimiși pe câmpul de luptă și mulți dintre ei erau răniți sau piereau. Stabilitatea familiei a devenit inexistentă și, ca rezultat al tuturor acestor condiții, conservarea alimentelor a devenit foarte importantă. Astfel, mâncarea conservată, cu o durată de viață prelungită, a devenit soluția pentru alimentația soldaților și, ulterior, dieta civililor.

Odată cu intrarea femeilor în câmpul muncii în anii ‘50, mâncarea semi-preparată și cea de tip fast-food au devenit o normă în alimentația familiilor. Pe măsură ce intrăm în anii ’60, odată cu creșterea venitului și schimbarea dinamicii economice - de la o logică masculină, a războiului, la intrarea masivă a femeilor în câmpul muncii - au apărut în gospodării frigiderele, cuptoarele și alte soluții tehnologice, ceea ce a dus, în anii `70, la al doilea val al semi-preparatelor. În anii ‘80, din cauza alimentelor procesate și a stilului de viață sedentar, populația planetei este bântuită de spectrul obezității. În acest context, opinia publică a cerut reducerea de grăsimi, zahăr și sare.

SUSHI PENTRU ESCHIMOȘI?

Această ultimă idee ne aduce în contextul actual, în care globalizarea a permis răspândirea sushi-ului, a pizzei sau a vitei argentiniene oriunde în lume. În același timp, populația a devenit mai atentă la problemele legate de controlul greutății și a propriei sănătăți. Astăzi, există o cerință strictă a oamenilor din întreaga lume de a cunoaște proveniența, proprietățile nutritive și mediul de cultivare a mâncării pe care o pun zilnic pe masă.

CE VREA CONSUMATORUL

Trei exigențe remodelează azi industria alimentară: consumatorul vrea transparență, sănătate și eficiență.

Consumatorul vrea transparență

Transparența este cea mai importantă tendință care determină schimbarea în zilele noastre. Consumatorii doresc să știe și să înțeleagă ce ingrediente sunt folosite în produsele pe care le achiziționează. Această exigență obligă companiile alimentare să apeleze la o strategie de brand bazată pe transparență, pe comunicarea valorilor brandului, dar și a eforturilor de sustenabilitate și responsabilitate socială. Astfel, achiziționarea unui produs alimentar nu mai este de mult exclusiv o chestiune care ține de gust sau preț. Consumatorii investesc un produs inclusiv cu valori morale, iar deciziile de cumpărare au ajuns o formă de activism. Acest fenomen se datorează în mare măsură faptului că oamenii au devenit mai educați și își folosesc cunoștințele pentru a lua decizii de cumpărare atente și informate. Există însă un avantaj și pentru companii: adecvându-se cerințelor, revizuind procesul de producție și ingredientele folosite, o companie poate identifica deficiențele din lanțul de aprovizionare și poate crește competitivitatea. Așadar, satisfacerea cererii pentru o mai mare transparență aduce beneficii neașteptate, inclusiv o loialitate consolidată față de un brand și un lanț de aprovizionare colaborativ și mai eficient.

Consumatorul vrea sănătate și bunăstare

Sănătatea și bunăstarea nu mai sunt de mult un moft în lumea dezvoltată, ci o necesitate absolută. Există un număr îngrijorător de mare de decese legate de obezitate , care reprezintă și o povară financiară enormă pe sistemele medicale din întreaga lume. Din acest motiv, reducerea de grăsimi, zahăr și sare devine o necesitate socială clară, alături de educarea populației tinere spre alegeri alimentare mai responsabile. Mă aștept ca această tendință să crească în continuare datorită a 3 vectori ai schimbării:

- Consumatorii - care devin mai educați cu privire la beneficiile alegerilor mai sănătoase
- Retailerii - care iau poziții publice ferme pe probleme sociale
- Antreprenorii moderni - care vor capitaliza tendința consumatorilor de a se orienta spre produse cu ingrediente mai sănătoase, obținând astfel profit

Consumatorul vrea să mănânce eficient

Chimistul francez Marcellin Berthelot a prezentat în 1896 o viziune futuristă asupra alimentației: oamenii nu vor mai pierde timpul în bucătărie, căci nutrienții alimentelor pot fi, de asemenea, oferiți sub formă de pilule, într-un mod foarte eficient pentru consumatori și mediu. Literatura științifică a oferit multe alte exemple de producere a alimentelor într-o formă eficientă și ușor de accesat. Furnizarea de grăsimi sănătoase și proteine din oceane, folosind algele ca materie primă, carnea obținută în laborator, proteinele extrase din insecte și multe altele prezintă avantaje biologice, sociale și economice foarte valide pentru a fi introduse în viitoarea noastră dietă. Toate aceste variante au început să capete popularitate. Iar dacă excludem din ecuație bucuriile pe care oamenii le caută în hrana tradițională, atunci da, bucătăria poate să dispară.

LA UN CLICK DISTANȚĂ

Ecosistemul alimentar se află într-o dinamică tulburătoare: de la amprenta ecologică îngrijorătoare a producției agricole, la exigențele tot mai sofisticate ale consumatorului, care își dorește surse diversificate de hrană, alimente proaspete și cât mai ușor de obținut. Oferta trebuie să fie la un ”click distanță”. Criza sanitară și restricțiile impuse ne-au arătat că putem avea mere proaspete prin simpla apăsare a unui buton de pe telefonul mobil. Aceasta tendință s-a impus în timpul pandemiei și nu va dispărea. Milenialii generează o schimbare imensă în acest sens. Vor să mănânce cea mai bună mâncare, să cumpere lucruri la cel mai mic preț și să aleagă totul în cel mai scurt timp. Atenți la noul consumator, retailerii viitorului se vor baza mai puțin pe magazine și mai mult pe servicii digitale. Vă puteți imagina un retailer fără conexiunea digitală cu consumatorul? Tehnologia este o forță în inovația de astăzi, provocându-le chiar și pe cele mai conservatoare companii să se modernizeze și să reimagineze modul în care rămân relevante în alegerile consumatorilor.

PE APA SÂMBETEI

Nu în ultimul rând, există un dezechilibru uriaș la nivel global în ceea ce privește disponibilitatea alimentelor. Producem la nivel global cantitatea potrivită de alimente de care avem nevoie pentru a hrăni întreaga lume, dar ea nu este distribuită proporțional. În lumea dezvoltată mâncarea se risipește pe raftul supermarketului, în restaurant, în bucătăria de acasă și în frigider. Pe măsură ce gradul de conștientizare cu privire la aceste probleme continuă să crească, antreprenorii inovatori vor identifica soluții.

PRIVIRE SPRE VIITOR

Am fi foarte naivi să credem că viitorul alimentar este definit de marile corporații. Creșterea urbanizării, globalizarea, gospodăriile unifamiliale, amprenta de mediu și multe alte întâmplări schimbă continuu lumea în care trăim. Societatea în sine se auto-definește permanent, iar tehnologia se adaptează și contribuie la toate aceste schimbări. Hrana, acea lume din farfuria noastră, urmează și ea aceeași dinamică.

Articol susținut de ADAMA România




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














1287 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by