Activitatea DNA a fost afectata anul trecut de unele modificari legislative, a afirmat procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, care a prezentat bilantul DNA pentru 2007. Morar a pus accentul pe faptul ca, desi procurorii lucreaza mult mai dosare de coruptie, ele nu ajung in instanta. Coruptia din domeniul public este tratata mult mai blind decit cea din domeniul privat.

Bilantul DNA a fost prezentat astazi in prezenta procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, insa in lipsa presedintelui Traian Basescu. Este pentru prima data cand seful statului lipseste de la aceasta intalnire.

Morar a anuntat ca DNA a finalizat mai multe dosare cu infractiuni economice. Procurorul sef a afirmat ca, anul trecut, DNA a avut in lucru 3.319 dosare, din care a finalizat 2.070.

Procurorul sef a atentionat ca multe din aceste dosare nu ajung in instante, in special cele de inalta coruptie.

Atentionarea cea mai grava s-a referit la modul diferentiat in care este tratata coruptia, atit din punct de vedere al marimii sentintelor, cit si din cel al executarii pedepselor.

Coruptia in mediul public, tratata cu blindete

  • -Coruptia in mediul public este pedepsita mai blind decit cea din mediul privat.
  • - Aplicarea excesiva a sentintelor cu suspendarea executarii pedepselor.
  • - Doar 1/3 din inculpati isi executa pedepsele
  • - Faptele din domenii vulnerabile sint sanctionate excesiv de bind. Procurorul general a dat exemplul a 12 lucratori vamali acuzati de mita si coruptie, condamnati definitiv, niciunul neexecutindu-si pedeapsa la locul de detentie.
  • - La functii inalte in stat (magistratura) si la valori ale mitei ridicare se dau pedepse blinde, care sporesc neincrederea in Justitie.
  • - Imprevizibilitatea pedepselor, nu exista criterii.
  • -Pentru 90% din persoanele cu functii de conducere in domeniul public pedepsele sint minime si nu se executa in regim de detentie.
  • - Lipsa unor criterii specifice aplicabile.

Concluzii

  • - Numarul cauzelor solutionate a crescut cu 37%
  • -Solutiile de trimitere in judecata au crescut cu 31,5%
  • - Numarul persoanelor cu functii publice cercetate de DNA a crescut cu 60%

Consecinte

Nu se mai sperie nimeni de condamnarile pentru faptele de coruptie

Practica condamnarilor cu suspendare. Exemple

- Judecatori- in cazul a trei judecatori condamnati pentru coruptie ( luare de mita) doar pentru unul singur instanta a dispus executarea pedepsei la locul de detentie, ceilalti doi au primit suspendarea pedepsei.

-instanta a acordat circumstante atenuante unui magistrat pentru ca nu avea antecedente penale. Daca ar fi avut antecedente, nu ar fi putut fi magistrat.

" Se creeaza sentimentul ca institutiile statului de protejeaza reciproc", a declarat Morar.

Avocati- doi avocati condamnati pentru trafic de influenta au primit condamnare cu suspendare.

Politisti- din 25 de ofiteri de politie, doar 9 au primit pedepse cu executare

- 2 ofiteri de la Academia de Politie au primit 1,8 luni cu suspendare, desi au cerut 6000 euro pentru arajarea unor examene de licenta la Academie.

Directori- un director a primit o pedeapsa de o luna cu suspendare, desi acuzatia era de mita repetata.

DNA , tinta mai multor atacuri in 2007.

Inlaturarea lui Tulus

Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justitiei, a cerut revocarea din functie a procurorului sef al Sectiei a II a, Doru Tulus, cel care ancheta faptele de coruptie ale demnitarilor. Aceasta solicitare a determinat un control de fond in cadrul DNA, verificari care au evidentiat anumite carente in activitatea procurorilor, raportul fiind insa respins de CSM.

Un nou control de fond va avea loc in luna iunie a acestui an.

Blocarea dosarelordemnitarilor

Tudor Chiuariu a desfiintat printr-o Ordonanta de urgenta Comisia prezidentiala care trebuia sa dea aviz de urmarire penala a ministrilor anchetati. Printre acestia se numara insusi Chiuariu.

Timp de doua luni, dosarele au fost blocate. Chiar si dupa ce presedintele a dat aviz favorabil procurorilor, ministrul justitiei a refuzat o prerioada sa le trimita procurorilor.

Senatul si Camera Deputatilor cer ca urmarirea penala a ministrilor care au si calitatea de parlamentari sa fie avizata nu doar de presedinte. In acest sens a fost sesizata Curtea Constitutionala.