Modul in care, de o saptamana incoace, sarbii isi declara dragostea pentru Romania si poporul roman este diametral opus de modul in care Serbia a tratat, de-a lungul anilor, etnicii vorbitori de limba romana. Pana in vara anului trecut, o mare comunitate de romani, peste 100 de localitati din Valea Timocului, nici macar nu era recunoscuta ca minoritate nationala. Iar cand, in sfarsit, au fost inclusi in statistici, romanii au ales sa fie numiti vlahi. Astfel ca, oficial, Serbia are o minoritate de romani in Voivodina, care beneficiaza de invatamant, mass-media si slujbe religioase in limba materna, si alta de vlahi in Timoc, care inca nu are, juridic, nici macar limba materna. Discriminarile la care sunt supusi in continuare acestia din urma fac obiectul unui proiect de rezolutie pe care Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei o va dezbate in luna aprilie.

Informatia pe scurt:

• Populatia vorbitoare de limba romana din estul Serbiei nu are, de mai bine de 100 de ani, invatamant, presa sau servicii bisericesti in limba materna.
• Reprezentantul comunitatii sarbe din Parlamentul Romaniei, Slavomir Gvozdenovici, a afirmat ca Basescu si Tadici n-au discutat despre problema comunitatii din Timoc.
• Draghisa Kostandinovici, reprezentant al minoritatii romane din Serbia, a declarat ca relatiile intre sarbi si romani s-au imbunatatit in ultimii ani.
• El a mai precizat ca vorbitorii de limba roomana din Serbia nu au stabilita, din punct de vedere juridi, limba materna.
• Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei va dezbate in aprilie o rezolutie care trateaza problema discriminarii etnice in Serbia.

Slavomir Gvozdenovici, deputat care reprezinta comunitatea sarba in Parlamentul Romaniei, a declarat pentru HotNews.ro ca denumirea de vlahi a fost aleasa de comunitatea de romani care traiesc in estul Serbiei. "Eu am fost martor cand doi presedinti diferiti, Ion Iliescu si Traian Basescu, le-au spus celor de acolo sa se gandeasca bine sub ce titulatura vor sa fie cunoscuti", a precizat Gvozdenovici.

Acesta a mai afirmat ca problema romanilor timoceni nu a fost abordata in timpul vizitei presedintelui Serbiei, Boris Tadici, la Bucuresti, saptamana trecuta: "S-a pomenit, din politete, intr-o fraza despre romanii de la granita, dar, datorita situatiei grave din Kosovo nu s-a atins altfel problema".

Gvozdenovici a mai spus ca problema recunoasterii Bisericii Ortodoxe Romane este una artificiala. "Exista o intelegere intre Biserica Ortodoxa Romana si cea Sarba demult, de prin perioada interbelica cred", sustine deputatul.

Dancu, atac pe blog la presedintele Serbiei

Unul dintre putinii politicieni romani care au atras atentia asupra romanilor de pe valea Timocului a fost presedintele PSD Cluj.

Vasile Dancu scrie pe blogul sau de ce nu saluta vizita presedintelui Boris Tadici la Bucuresti: “Thank you, Romania! Mi-au venit in minte multe din povestile triste ale vlahilor nostri din Balcani pe care Romania i-a uitat, pe care prietenii nostri de peste Dunare ii terorizeaza de sute de ani. Nu mi-a venit sa-l imbratisez pe prietenul sarb pentru ca este asupritorul fratelui meu.

“Thank you, Romania!” Daca tinerii sarbi nu ar fi parte din grupul asupritorilor surorilor mele de pe Valea Timocului, as fost fericit si entuziast la ideea prieteniei dintre popoare. Si i-as fi spus bun venit Presedintelui Republicii Serbiei care vine la Bucuresti.”

Relatia sarbi-romani s-a imbunatatit

Draghisa Kostandinovici, prim-vicepresedintele Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane din Serbia, a declarat pentru HotNews.ro ca relatiile intre populatia sarba si cea vorbitoare de limba romana s-a relaxat in ultimii ani. "S-a spart gheata, s-au mai deschis si romanii. Nu se mai pune problema sa se ascunda, sa le fie frica sa vorbeasca romaneste in institutii", a precizat Kostandinovici.

In ceea ce priveste recunoasterea comunitatii de romani din estul Serbiei, el spune ca simpla acceptare a inregistrarii Consiliului National al Valahilor, in august 2007, nu inseamna recunoasterea existentei comunitatii etnice. "E adevarat ca e un pas inainte. Macar se face o diferenta si se recunoaste ca nu suntem sarbi", a precizat Kostandinovici.

El a mai precizat insa ca problema invatamantului, a presei si a slujbelor religioase va putea fi rezolvata abia dupa ce se va stabili care este limba materna a comunitatii: “Cand a fost inregistrat Consiliul Valahilor au fost scoase din statut prevederile care stabileau ca limba materna este romana. 'Vom vedea care va fi' au zis atunci autoritatile”.

El a adaugat ca la intalnirea Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane din Serbia, programata pentru marti, 26 februarie, va fi discutata din nou problema comunitatii, mai ales prin prisma deschiderii pe care populatia si autoritatile sarbe par sa o aiba fata de romani, dupa ce Bucurestiul nu a recunoscut independenta autoproclamata a provinciei Kosovo.

Tadici a avut voturile romanilor

Colaborarea intre reprezentantii romanilor si autoritatile centrale din Serbia s-a imbunatatit datorita colaborarii intre primii si Partidul Democrat din care face parte presedintele sarb, Boris Tadici. Romanii din estul Serbiei si-au declarat sprijinul pentru realegerea lui Tadici, la inceputul lunii februarie, si se asteapta ca acest ajutor sa le fie intors.

La cateva zile dupa reconfirmarea lui Tadici in functie, Dusan Parvulovic, director al Federatiei Rumanilor din Serbia, i-a scris acestuia o scrisoare deschisa cerandu-i sa reglementeze situatia etnicilor vorbitori de limba romana: "Timpul este domnule presedinte, sa indreptam in special nedreptatea poporului roman din Serbia, care in acest moment statul il vede ca doua minoritati nationale, chiar daca noi vorbim aceiasi limba, nu putem in scris sa ne intelegem, pentru ca partea a doua a acestui popor, noi din nord estul Serbiei, nu avem scoli in limba materna, nu avem mass-medie in limba noastra si statul nu ne lasa sa construim biserici si sa tinem slujbele in limba noastra. Cum este posibil ca o parte a unui popor, din acelasi stat (nord estul Serbiei) nu are drepturi, iar cealalta parte are drepturi (in Voivodina)? Deasemenea va reamintim, comunitatea sarba din Romania are toate drepturile complete".

Atentionare europeana

Din cauza sesizarilor depuse in anii 2003-2004 la institutiile europene, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a cercetat, din 2005, situatia monitoritatilor din Serbia, mai ales pe cea a vorbitorilor de limba romana din estul tarii.

Proiectul de rezolutie adoptat luna aceasta de Comisia pentru Drepturilor Omului a APCE arata ca in ultimii ani situatia minoritatilor s-a imbunatatit, dar atrage atentia autoritatilor sarbe ca legile adoptate in acest sector nu au valoare daca nu sunt puse in aplicare. In document se precizeaza ca mai trebuie reglat invatamentul in limbile minoritatilor si ca, de urgenta, trebuie adoptata o lege care sa lupte impotriva discriminarii de orice fel.

Proiectul de rezolutie va fi discutat in plenul APCE in sesiune din luna aprilie.

Un veac de singuratate in Timoc

De-a lungul a mai mult de 100 de ani, autoritatile sarbesti si apoi iugoslave au incetatenit termenul de vlah atunci cand era vorba despre vorbitorii de limba romana din estul Serbiei. Neasigurandu-le invatamant in limba materna, au decretat ca limba vorbita de ei este transmisa doar oral. Pentru ca nu au avut, o perioada atat de lunga de timp, cum sa invete alfabetul latin si regulile gramaticale specifice scrisului, romanii din Valea Timocului au pastrat cum au putut forma scrisa a limbii. Pe langa forma arhaica pastrata atatia ani, modul de scriere considerat stalcit in comparatie cu romana literara este unul din argumentele pentru care lingvistii sarbi sunt de parere ca vlahii vorbesc o limba care are doar asemanari cu cea romana. Pe baza acestui gen de argumente, autoritatile de la Belgrad au recunoscut, in august 2007, existenta unei comunitati de vlahi in estul Serbiei, in timp ce in Voivodina exista o comunitate de romani.

Nici chiar dupa aceasta masura, insa, romanii din Timoc, estimati de unele organizatii regionale la peste 200.000 de persoane, nu au dobandit dreptul de a studia in limba materna sau de a avea biserici in care slujba sa fie tinuta in limba romana. Mai mult, Biserica Ortodoxa Romana este singurul cult important din zona care nu este recunoscut de statul sarbesc. Din acest motiv, in 2004, un preot din Timoc a fost amenintat pentru ca a construit, in gradina propriei case, o biserica in care sa slujeasca in limba romana.