Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Planul Național de Redresare și Reziliență, document prezentat joi seară și pus în dezbatere publică, este "documentul strategic al României care stabilește domeniile și prioritățile de investiții precum și reformele elaborate pentru fiecare domeniu de investiții (...) a căror finanțare este asigurată din Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR) care are drept obiectiv general ameliorarea stării economice a României, consolidarea capacității de reziliență în perioade de criză pandemică precum și asigurarea unei creșteri economice pe termen lung”.
- Consultă aici Planul Național de Redresare și Reziliență
Documentul face referire, pe mai puțin de două pagini, și la consolidarea statului de drept în acord cu normele europene. Regăsim, astfel, promisiunile făcute de Guvernul PNL încă de la învestire, în urmă cu mai bine de un an. Între acestea, se află și revizuirea legilor justiției modificate de PSD-ALDE în Parlament, demers care a scos zeci de mii de oameni în stradă. Ministerul Justiției a făcut un proiect de modificare a celor 3 legi ale justiției pe care l-a pus în dezbatere publică la sfârșitul lunii septembrie. Proiectul este în dezbatere până la sfârșitul lunii martie, atrăgând critici ale unor asociații de magistrați, care au reclamat termenul mult prea lung.
"Consolidarea Statului de Drept și înfăptuirea actului de justiție este scopul reformei pentru a asigura lupta continuă și susținută cu corupția respectiv pentru a asigura înfăptuirea actului de justiție cu respectarea normelor europene, a recomandărilor organismelor europene instituite prin rapoartele MCV, jurisprudența CEDO, în domeniu", se arată în Planul Național de Redresare și Rezilență.
Sunt propuse următoarele reforme:
- Revizuirea legilor justiției publicate în dezbatere publică până pe data de 31 martie 2021 cu următoarele obiective:
- Profesionalizarea procesului de selecție a magistraților;
- Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților;
- Întărirea principiului independenței procurorilor în activitatea judiciară;
- Eliminarea restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților;
- Eliminarea rolului actual al Ministerului Finanțelor Publice în contextul procedurii de răspundere materială a magistraților pentru erori judiciare;
- Modificarea, respectiv lărgirea competenței de judecată a judecătorilor stagiari, în acord cu realitățile din sistemul judiciar și nivelul acestora de instrucție;
- Revenirea la normele care consacrau accesul în funcția de judecător la Înalta Curte prin concurs, urmărindu-se, astfel, creșterea profesionalismului și a transparenței, precum și a obiectivității procesului decizional;
- Creșterea rolului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte în procedurile de delegare;
- Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
- Reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT;
- Reafirmarea rolului constituțional al CSM, acela de garant al independenței justiției, și Reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători și procurori ai CSM;
- Extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților.
- Consolidarea cadrului instituțional de punere în aplicare a legii privind confiscarea averilor dobândite ilicit cunoscută cu denumirea de confiscare extinsă pentru situațiile în care persoana condamnată a dobândit avere prin orice mijloace altele decât cele legale;
- Elaborarea și aprobarea Codului Incompatibilităților și a Conflictului de Interese pentru a asigura consolidarea activităților desfășurate în sectorul public, a asigura transparentizarea și înfăptuirea serviciilor publice în interesul cetățenilor;
- Modernizarea și extinderea capacității administrative și operaționale a Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor provenite din Infracțiuni (”ANABI”);
- Reforma Codului Penal și a Codului de Procedură Penală;
- Extinderea și consolidarea capacității instituționale, inclusiv prin mijloace tehnice, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT de a investiga fenomenul infracțional prin mijloace tehnice;
- Extinderea și consolidarea unităților de parchet de a investiga corupția, crima organizată, traficul de persoane, traficul de minori, infracțiunile la adresa integrității vieții sexuale, pornografia infantilă, criminalitatea informatică;
- Digitalizarea Ministerului Justiției, a instituțiilor subordonate, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor de judecată, a Curții Constituționale, a Ministerului Public, respectiv a unităților de parchet.
Tot n-au facut-o.
Aveti un tupeu mizerabil sa promityeti asa ceva. Ati promis si inainte si nu ati facut nimic.
Ati actionat exact cum v-ati inteles cu PSD_ul in situatia dosarului 10 august, in legile pentru pedofili, in legile pentru corupti in tot ce tine de justitie.
Ati sabotat cat ati putut Parchetul European condus de Kovesi si nici in ziua de azi nu s-au alocat procurorii solicitati de aceasta.
de ce deranjează atât de mult această secţie? este normal ca un procuror corupt din dna să fie "anchetat" tot de dna? ca să fie făcut scăpat cu probabilitate de 100%? aici nu mai e conflict de interese???
de ce trebuie să fie magistraţii mai presus de orice lege? doar pt. că "cine împarte parte-şi face"???
ar trebui ca orice modificare la legile justiţiei să fie aprobată prin referendum iar nu lăsată la cheremul părţii direct interesate...
din ce scrie în articol rezultă că se doreşte încă o sporire a puterilor şi aşa mai mult decât exagerate ale procurorilor... asta în loc să se încerce o revenire la un normal decent după gravele distorsiuni în justiţie ale regimului băsescu-macovei ce au creat un fel de dictatură a procurorilor, similar securiştilor lui ceauşescu.