România deține de câțiva ani primul loc în clasamentul european al accidentelor rutiere soldate cu decese, dar statistica asiguratorilor arată că românii se plasează pe un loc important și în topul accidentelor produse în străinătate de cetățenii europeni.

Antoaneta Ionescu si Marius Porceanu, SPIAFoto: SPIA

În 2018, cel mai recent an pentru care Eurostat a publicat informații detaliate referitoare la această cazuistică, România și-a păstrat locul ”fruntaș”, cu o rată de 96 de decese la un milion de locuitori, adică aproape dublul mediei din UE (52 la un milion de locuitori), locul secund fiind ocupat de Bulgaria, stat care de câțiva ani a intrat și el pe un trend descendent, cu 87 de decese la milionul de locuitori. Statisticile cu numărul persoanelor decedate în accidente rutiere sunt printre cele mai actualizate și publicate cu regularitate de către autorități, susțin experții SPIA, liderul investigatorilor privați din România. Suntem fruntași nu doar în statisticile europene, suntem fruntași și în investigarea fraudei din sistemul de asigurări și, din păcate, nu putem să nu observăm că vizibilitatea fenomenului este invers proporțională cu amploarea acestuia. Cu cât crește mai mult fenomenul de fraudă, cu atât este mai puțin reliefat de statistici, afirmă Marius Porceanu, fondator și CEO al SPIA - Secret Private Investigations Agency.

Potrivit experților SPIA, asigurările se află în topul preferințelor fraudatorilor pentru că reprezintă un domeniu atractiv și facil de accesat, însă apetitul pentru fraudă este prezent și în alte sectoare ale vieții economice, peste tot în lume. În România, clasamentul celor mai expuse domenii includ energia și retailul, în timp ce în străinătate, telecomunicațiile ocupă un loc fruntaș.

Un fenomen mai adânc decât se vede

Dacă ne raportăm însă doar la investigaţiile în asigurări, nu putem să nu tragem un semnal de alarmă și să spunem că, analizând fenomenul din mai multe perspective, observăm că asiguratorii se confruntă cu o paletă tot mai extinsă de potențiale situații de fraudă și nu cu 3-4 tipare clasice, așa cum se întâmpla în trecut, spune expertul SPIA.

Potrivit lui Marius Porceanu, prima perspectivă de luat în calcul la analiza fenomenului fraudelor în asigurări, de exemplu, ar fi volumul daunelor auto, luând în calcul datele oficiale, comunicate de societățile de asigurare și de Ministerul Afacerilor Interne pentru piața internă, iar pentru piața externă, statistica potrivit căreia România exportă aproximativ 9% dintre daunele raportate în sistemul Carte Verde. O altă perspectivă, în investigaţiile pentru domeniul asigurărilor, rezultă din ponderea tentativelor de fraudă în dosarele de daună înregistrate de asigurători, iar o a treia se observă analizând modul de operare al fraudulenților, care este într-o dinamică permanentă: scenarii din ce în ce mai atent regizate, o adevarată „organizare” cu roluri definite, cu persoane informate, instruite etc.

În domeniul investigaţiilor pentru asigurări, depistarea fraudelor este o activitate ce necesită din ce în ce mai mult ajutorul unor resurse externe, așa cum sunt agențiile de investigații private. În cazul solicitărilor de despăgubire care ridică semne de îndoială asigurătorilor, investigatorii privați confirmă sau infirmă, documentează eventualele tentative de fraudă și aduc companiilor de asigurări toate dovezile de care aceștia au nevoie pentru a lua decizia corectă în ceea ce privește acordarea despăgubirii solicitate de pretinsele victime. Decizia de a alerta autoritățile privind ilegalitățile probate aparține, însă, companiilor de asigurări.

Date puține, pretenții mari

Tipologiile de fraudă întâlnite în domeniul asigurărilor sunt variate. Dacă ne referim tot la domeniul daunelor auto, avem de-a face cu documente false care certifică vătămarea corporală, cu declarații false ale martorilor, cu documente falsificate atestând proprietatea asupra vehiculelor pentru care se solicită despăgubiri sau cu mașini avariate ori deja declarate ca fiind daună totală pe teritoriul altor state, apoi au fost aduse, înmatriculate și accidentate fictiv în țară, adaugă și Antoaneta Ionescu, Managing Partner SPIA.

În timp, un constatator ori lichidator de daună cu experiență poate sesiza nereguli încă de la citirea dosarului, prin identificarea aceluiași modus operandi sau a unor inadvertențe ce pot constitui indicii de tentativă de fraudă. Ei decid dacă un caz trebuie cercetat amănunțit, fie de departamentele interne antifraudă ale companiilor de asigurări, fie de agenții de investigații private cu experienţă în asigurări – aşa cum este SPIA – care au know-how-ul necesar, experiența a sute de spețe și echipe de experți multidisciplinari specializați în depistarea și probarea fraudelor.

În ultimul timp, apelăm la din ce în ce mai multă creativitate în modul de abordare a investigațiilor pentru dosarele cu fraude din asigurări, deoarece informațiile pe care le primim ca punct de pornire sunt tot mai limitate: pornim doar de la o dată declarată pentru accident, însoțită de numele orașului pe raza căruia s-a produs sau de la un nume, fără nicio carte de identitate, fără reședință etc, adaugă reprezentanții SPIA - Secret Private Investigations Agency.

În ce țări exportă românii daune

Experții în investigații private spun că rămâne de văzut dacă în țările unde ”exportăm daune”, ponderea tentativelor de fraudare sau metodele folosite de români pentru aceasta sunt similare cu cele observate în România sau diferă de la un stat la altul. Conform ultimelor date europene, cele mai multe accidente provocate de șoferii români au fost înregistrate în Germania (7303), Italia (5787), Franța (4938), Marea Britanie (4091) și Ungaria (2537).

Dacă luăm în considerare că foarte mulți concetățeni plecați la muncă în afara granițelor circulă cu autovehicule înmatriculate în țara de rezidență – Germania, Franța, Spania, Italia sau Bulgaria, este posibil ca românii să fie pe locul 1 sau 2 la numărul de accidente produse de cetățeni români, fie conducând autovehicule înmatriculate în România, fie conducând autovehicule înmatriculate în alte State, accidente înregistrate anul trecut în Sistemul Carte Verde, a declarat Marius Porceanu.

Cartea Verde este parte integrată a poliței RCA și acoperă pagubele financiare cauzate unor terțe persoane în urma accidentelor rutiere. Sistemul a fost creat în 1953 și este administrat de Consiliul Birourilor, organism internațional înființat în 1949. Anul trecut, birourile naționale au înregistrat în sistem 403.225 de accidente rutiere produse de europeni în altă țară decât cea de rezidență.

Articol susținut de SPIA