Două asociații de magistrați îi cer lui Predoiu să consulte Comisia de la Veneția pe proiectele de modificare a legilor justiției pe care le-a inițiat

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 18 noiembrie 2020, 10:08 Actualitate | Esenţial


Sala judecata
Foto: Kitsdesign / Sciencephoto / Profimedia
Două asociații ale magistraților - Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție - îi cer ministrului Justiței, Cătălin Predoiu, să sesizeze Comisia de la Veneția privind proiectele de modificare a legilor justiției pe care le-a pus în dezbatere publică în 30 septembrie. Cele două asociații spun că, prin proiectul propus, factorul politic continuă să păstreze rolul crucial în numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, în condițiile în care recomandările tuturor entităților internaționale relevante au fost ca numirea în funcțiile cele mai înalte din parchete să se facă printr-un "sistem robust și independent".

Cele două asociații atrag din nou atenția că se impune revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi, procurorilor șefi-adjuncți și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea spun că este necesară sesizarea Comisiei de la Veneția pentru a aprecia asupra proiectelor de modificare a legilor justiției prezentate de ministrul Justiției în 30 septembrie.

Comunicatul transmis de cele două asociații de magistrați:
  • "Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție remarcă faptul că vechile metehne sunt în continuare esențiale pentru activitatea Ministrului Justiției, indiferent de schimbarea de atitudine clamată public cu obstinație, evitându-se orice expunere în fața organismelor internaționale relevante, ale căror opinii sunt ignorate în aspectele care nu convin inițiatorului proiectelor de lege.
  • Astfel, deși prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeană a solicitat „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art.132 alin.(1) din Constituția României și modificarea Legii nr.303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu”, procedurile de numire a procurorilor de rang înalt propuse prin noile proiecte de lege, anunțate la 30 septembrie 2020, nu respectă recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene, rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).
  • Factorul politic continuă să păstreze rolul crucial în alegerea/revocarea procurorilor de rang înalt, în condițiile în care recomandările tuturor entităților internaționale relevante au fost în sensul că numirea în funcțiile cele mai înalte din parchete să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective (”sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt”), în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important. De altfel, prin Raportul MCV din 13 noiembrie 2018, Comisia Europeană a solicitat expres ”respectarea avizelor negative ale CSM cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ.”
  • Întărirea sistemului de control și echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor în cele mai înalte funcții din Ministerul Public nu se poate baza pe buna credință a unor politicieni.
  • Presa română a dezvăluit recent că, la 4 august 2020, ”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a clasat dosarul de spălare de bani în care erau vizați compania Rail Force, a omului de afaceri Costel Comana, dar și actualul ministru al Justiției, avocatul Cătălin Predoiu, potrivit unui răspuns oficial al parchetului la o solicitare a G4media.ro”.[1]
  • O astfel de situație faptică este de natură a crea în imaginea publică aparența unui conflict de interese la numirea în funcții de top management în parchete, în lipsa unor garanții de imparțialitate și a implicării reale a sistemului judiciar în aceste proceduri.
  • În acest context, se impune revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi, procurorilor șefi-adjuncți și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii și este necesară sesizarea Comisiei de la Veneția pentru a aprecia asupra proiectelor de modificare a ”legilor justiției” prezentate la 30 septembrie 2020 de Ministrul Justiției.
  • Comisia de la Veneţia, creată în anul 1990, reprezentă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituţionale. Comisia este recunoscută pe plan internaţional drept o instanţă de reflectare independentă. Comisia de la Veneţia contribuie, în egală măsură, la diseminarea şi dezvoltarea patrimoniului constituţional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluţii constituţionale pentru statele în tranziţie, conform standardelor şi bunelor practici în domeniu.
  • Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale, inclusiv Ministrului Justiției".
CONSULTĂ AICI PROIECTELE INIȚIATE DE MINISTERUL JUSTIȚIEI:






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















217 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    Legile justitiei (Miercuri, 18 noiembrie 2020, 10:22)

    truiad [utilizator]

    "Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție sunt cele doua organizatii din justitie care, constant, s-au dovedit de partea independentei si democratizarii justitiei.
    Min Predoiu arata ca originile sale pdliste isi spun cuvantul: nu intelege necesitatea conlucrarii cu Forurile internationale din domeniu.
    Pres Iohannis a evitat sa faca aprecieri asupra lui Predoiu, pe buna dreptate, inainte de alegeri. Sper ca, totusi, va lua in considerare, pentru viitorul guvern, incapacitatea lui Predoiu de a fi un ministru reformator in sens de intarire a statului de drept in Romania.
  • -1 (1 vot)    
    fara pensii speciale (Miercuri, 18 noiembrie 2020, 10:30)

    cucuveaua mov [utilizator]

    pensiile speciale au fost date in baza legilor justitiei din 2004.
    vad ca nu vrea sa faca nimeni nicio schimbare - macar sa reduca pe viitor cuantumul
  • +1 (1 vot)    
    PNL = USL Votez USRplus ca sa schimbam in bine RO! (Miercuri, 18 noiembrie 2020, 10:33)

    UnOarecare [utilizator]

    Cu cei care au distrus Romania in ultimiii 30 de ani cam greu sa pui lucrurile pe picioare!
  • -1 (1 vot)    
    Magistratii (Miercuri, 18 noiembrie 2020, 10:56)

    Ibit [utilizator]

    Nu au inteles inca pana acum ca proiectele de modificare ale legilor justitiei s-au elaborat la Cotroceni pentru a avea justitia LUI ?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by