Actualizat acum

​Articol susținut de SPIA

Frauda ocupațională, realizată de angajați, reduce veniturile unei companii cu 5%, media la nivel global

de     Smile Media
Marţi, 17 noiembrie 2020, 9:45 Actualitate | Esenţial


Prevenția fraudei în mediul de business
Foto: Smile Media
Companiile, instituțiile statului și asociațiile non-profit pierd anual, în medie, 5% din venituri, din cauza fraudelor comise de proprii angajați, manageri și chiar acționari, conform Raportului privind frauda și abuzul ocupațional, realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE). Extrapolat la nivel global, acest prejudiciu generat intenționat de angajați s-a cifrat în 2019 la aproximativ 4.400 de miliarde de dolari, raportat la un PIB mondial de circa 80 de trilioane dolari.

Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați marchează în perioada 15-21 noiembrie "International Fraud Awareness Week", mișcare dedicată profesioniștilor antifraudă din toată lumea, care își propune să atragă atenția asupra fenomenului și să genereze un dialog în interiorul organizațiilor despre cât de importantă este prevenirea fraudelor, atât pentru business-uri, cât şi pentru întreaga societate. În România, evenimentul este susținut de SPIA - Secret Private Investigations Agency, liderul noii generații de investigatori privați din România, și companie specializată în investigarea şi soluționarea fraudelor corporate.

Frauda ocupațională poate fi săvârșită în interiorul unei organizații, prin utilizarea abuzivă a resurselor sau a bunurilor acesteia. Studiul, cel mai extins realizat vreodată pe acest subiect, a fost efectuat pe baza analizei a 2.504 cazuri raportate detaliat de experți în investigarea fraudelor din 125 țări și care au însumat pierderi de 3,6 miliarde dolari.

Un caz tipic de fraudă durează în medie 14 luni până să fie depistat și provoacă pierderi de aproximativ 8.300 de dolari pe lună, arată raportul.
Circa 43% dintre cazuri sunt descoperite cu ajutorul ponturilor trimise conducerii companiei sau autorităților, iar în jumătate dintre situații, aceste sesizări sunt furnizate de către alți angajați.

600.000 de dolari, media fraudelor comise de directori

Autorii acestor fraude fac parte din toate categoriile de angajați, de la debutanți și până la membri ai conducerii, iar efectele acestor fapte penale diferă în funcție de poziția celui responsabil. Astfel, deși acționarii și directorii comit doar 20% din fraudele ocupaționale, volumul prejudiciilor create de aceștia sunt cele mai mari.

Dacă în cazul unui manager, dauna media produsă de acesta, prin intermediul fraudei, este de 150.000 de dolari, în cazul directorilor sau acționarilor de companii, paguba provocată este de cel puțin 4 ori mai mare. Dacă frauda este provocată de un simplu angajat, atunci valoarea medie a acesteia este de 60.000 de dolari, se arată în Raportul dat publicității de ACFE.

Europa de Est și Asia Centrală și de Vest, regiunile cu cele mai multe pagube nerecuperate

Recuperarea sumei deturnate este principala preocupare a firmei, după descoperirea unui caz. Cu toate acestea, majoritatea organizațiilor (54%) nu reușesc să redobândească niciun ban din paguba cauzată de fraudă. Cel mai dificil de recuperat sunt pierderile din regiunea Europei de Est și a Asiei Centrale și de Vest, acolo unde 61% din firme nu reușesc să obțină nimic de la autorii infracțiunilor, arată analiza detaliată a cazurilor raportate de investigatorii certificați.

În Europa Occidentală se înregistrează cele mai bune rezultate ale urmăririi dosarelor, cu o recuperare integrală în 19% din situații, și parțială în 32% din situații. Dincolo de pierderile directe generate de fraudele ocupaționale, companiile victimă contabilizează adesea costuri suplimentare din amenzile aplicate de autorități pentru lipsa mecanismelor de prevenire a mitei, pentru încălcarea reglementărilor privind raportările financiare sau care provin din prejudiciul reputațional, de exemplu.

Companiile preferă să rezolve intern cazurile

În pofida efectelor fraudelor, majoritatea firmelor preferă să rezolve intern dosarele de fraudă, variantă în care 80% dintre autorii descoperiți sunt sancționați într-un fel sau altul.

Paradoxal, deși directorii aduc cele mai consistente prejudicii, 13% din aceștia nu sunt pedepsiți în niciun fel. Procentul este de numai 3% în cazul managerilor și de 2% în cel al celorlalți angajați.

În 59% din cazuri, firmele se adresează autorităților și dosarele ajung în penal, unde 56% din autori își recunosc vinovăția, 23% sunt condamnați și 2% sunt achitați.

În mod obișnuit, organizațiile aleg să trateze intern investigaţia şi rezolvarea fraudei pentru a evita afectarea imaginii publice. Pentru prima dată, în raportul de anul acesta, experții în investigarea antifraudă au indicat ca principal motiv faptul că s-a considerat suficientă acțiunea disciplinară internă.

De asemenea, în 17% din cazuri s-a considerat că un proces penal este prea costisitor, iar pentru 10% din cauze nu au existat suficiente probe.

"Tendința reflectată de raportul ACFE este valabilă și pentru România, numărul companiilor care aleg să își rezolve intern, cu resurse proprii, cazurile de fraudă fiind mult mai mare decât cel al companiilor care aleg să lucreze cu investigatori privați. Decizia nu are legătură cu resursele financiare impuse de o eventuală colaborare cu companii specializate, ci mai degrabă ține de cultura organizațională a acestora și de piața serviciilor de investigații private de la noi, o piață tânără în plină formare și care nu beneficiază de un awarness în rândul managementului din companiile românești", a declarat Marius Porceanu, fondator și CEO al SPIA - Secret Private Investigations Agency, companie aflată în topul furnizorilor de profil pentru piața corporate.



Profilul celui care-și fraudează compania

Cei mai mulți fraudatori ocupaționali sunt bărbați, au între 31 și 45 de ani și lucrează în departamentele Operațiuni sau Contabilitate, ori fac parte din top management. Aproape două treimi dintre ei au cel puțin studii universitare. Au un stil de viață costisitor, peste ceea ce și-ar permite din venituri, se confruntă cu probleme financiare și se află în relații neobișnuit de apropiate cu un furnizor sau un client. Fraudatorii nu au, de regulă, antecedente penale: doar 4% au fost condamnați, iar 7% au fost acuzați și achitați. Ținând cont că fraudele corporate nu sunt raportate, este posibil ca ei să fi comis și în trecut asemenea infracțiuni. Cu cât vârsta este mai ridicată, cu atât mai mare este prejudiciul produs, pentru că fraudatorul este mai bine plasat în schema companiei.

Ce soluții au companiile

În comparație cu persoanele fizice, companiile sunt mult mai expuse fraudelor pentru că foloasele materiale obținute de pe urma fraudării lor pot fi foarte mari. Companiile şi organizaţiile fără modele solide de gestionare a situaţiilor frauduloase cad uşor victimă acestor practici. De aceea, printre soluțiile la care companiile pot apela, se numără proceduri și procese interne bine puse la punct, manageri cu repere morale și etică profesională dovedite, dar și instrumente contabile de înaltă precizie și care să fie updatate constant, în pas cu dezvoltarea companiei.

Dacă măsurile de prevenție de mai sus au eșuat, este absolut necesară realizarea unor investigaţii antifraudă şi instituirea unor practici de protejare împotriva fraudelor. Investigațiile antifraudă corporate urmăresc cercetarea și colectarea de dovezi privind o fraudă ce a avut loc sau care s-ar putea afla în desfășurare. Serviciul de investigare antifraudă are ca scop final identificarea elementelor care au condus la fraudă, depistarea şi ameliorarea efectelor fraudei produse, dar și activități de instruire contrainformativă. Mai concret, top managementul companiilor va fi consiliat de specialiștii SPIA și învățat cum să își protejeze compania și interesele acesteia împotriva fraudelor de diverse tipuri.

​Articol susținut de SPIA




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














5269 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by