Cum va arăta viața post pandemie? Medici si antropologi de renume internațional răspund la această întrebare în cadrul Conferinței Anuale MedLife

de A.T.     HotNews.ro
Joi, 12 noiembrie 2020, 10:28 Actualitate | Esenţial


Conferinta Nationala MedLife - 16-20 nov. 2020
Foto: MedLife.ro
Cu toții ne întrebam cum și când se va termina pandemia COVID-19. Putem vorbi de un singur sfârșit sau mai multe, în funcție de diferite regiuni geografice și grupuri sociale? Care va fi impactul acestei pandemii asupra supraviețuitorilor și asupra sănătății mintale a populației adulte, dar asupra copiilor și adolescenților? Ce valoare pot avea lecțiile din trecut în conturarea strategiilor de intervenție după pandemia actuală?

Dr. Tamara Giles-Vernick (Franța), Dr. Vincenzo di Nicola (Canada), Dr. Dora Vargha (UK), Dr. Stuart Blume (Olanda) și Dr. Valentin-Veron Toma vor dezbate aceste subiecte în sesiunea plenară de marți, 17 noiembrie, din cadrul Conferinței Anuale MedLife (16-20 noiembrie 2020).

În cadrul aceluiași panel se va discuta și despre măsurile speciale pe care sistemele de sănătate publică trebuie să le pună în aplicare pentru a face față complicațiilor bolii cauzate de noul coronavirus pe termen lung, dar și a dizabilităților pe care boala le va provoca în anumite categorii de pacienți, rolul psihiatrilor în dezvoltarea de noi modele de politici de sănătate mintală în „noul normal” și despre vaccinarea în masă în contextul unei pandemii.

Despre vorbitori:


  • Dr. Tamara Giles-Vernick (Franța)

Dr. Tamara Giles-Vernick este director de cercetare și șef al unității de antropologie și ecologie a apariției bolilor - prima unitate de cercetare în științele sociale a Institutului Pasteur din istoria sa de 130 de ani.

Dr. Giles-Vernick coordonează în prezent SoNAR-Global, o rețea globală de cercetare în domeniul științelor sociale finanțată de Comisia Europeană (Orizont 2020) pentru pregătire și răspuns la amenințările infecțioase. Specialistă în antropologie medicală și istoria Africii centrale și de vest, cercetările sale actuale se concentrează pe bolile zoonotice emergente și epidemii.

În prezent, realizează un studiu național pentru pregătirea și răspunsul la Ebola pentru UNICEF în Republica Centrafricană. Conduce, de asemenea, studiul MICROTONE, care oferă o preistorie a apariției bolilor zoonotice. Dr. Giles-Vernick a condus, de asemenea, un studiu în trei țări privind antropologia, istoria și geografia contactului primat uman-neuman și a bolilor zoonotice emergente în Africa centrală. În plus, a publicat articole despre hepatita virală (diagnosticare, legătură cu îngrijirea, vaccinarea), Ebola, ulcerul Buruli, apariția istorică a HIV în Africa, sănătatea globală în Africa, istoria pandemiilor de gripă și istoria mediului.

Dr. Giles-Vernick a publicat recent mai multe articole în reviste, inclusiv Lancet Infectious Diseases, PLoS Neglected Tropical Diseases, BioEssays, Scientific Reports, EcoHealth, International Journal of Public Health, American Journal of Hygiene and Tropical Medicine, Științe sociale și medicină, BMJ Global Health și Medical Anthropology Quarterly.

  • Dr. Vincenzo Di Nicola (Canada)

Dr. Di Nicola s-a format ca psiholog la Universitatea McGill din Montreal (Canada) și la Institutul de Psihiatrie din Londra (UK), apoi în medicină la Universitatea McMaster din Hamilto (Canada), care a fost pionierul medicinei bazate pe dovezi. Pregătirea sa medicală post-universitară a combinat două specialități în pediatrie și psihiatrie generală la Universitatea McGill, urmată de o pregătire în psihiatrie infantilă cu o bursă clinică în psihofarmacologie pentru copii și adolescenți la Universitatea din Ottawa. Studiile sale în materie de traume l-au adus să urmeze lucrări postuniversitare la Programul Harvard pentru Trauma Refugiaților (Harvard Medical School) și cercetare doctorală în filosofie și psihiatrie, având ca disertația de doctorat Traumă și Eveniment la Școala Europeană de Absolvenți din Saas-Fee, Elveția.

Dr. Di Nicola este profesor titular în cadrul Departamentului de Psihiatrie și Dependențe de la Universitatea din Montreal (Canada), unde este șef al Departamentului de Psihiatrie a Copilului și Adolescenților la Institutul Universitar de Sănătate Mentală din Montreal. Printre altele, Dr. Di Nicola este profesor onorific de psihologie și drept, FADOM, Brazilia; Profesor clinic în cadrul Departamentului de Psihiatrie și Științe Comportamentale de la Universitatea George Washington din Washington, SUA; Membru distins al Asociației Americane de Psihiatrie (APA) ș.a.
Investigațiile sale includ cercetări despre obsesii și constrângeri; tulburări alimentare și de dispoziție; impactul intergenerațional al traumei severe; aspecte sociale și culturale ale psihiatriei copilului, terapiei familiale și traumei; interfața dintre filozofie și psihiatrie.

Dr. Di Nicola este autorul a numeroase articole, capitole și cărți, inclusiv Un străin în familie: cultură, familii și terapie (WW Norton & Co., 1997) și Scrisori către un tânăr terapeut (Atropos Press, 2011, câștigător al Premiului Camille Laurin).

  • Dr. Dora Vargha (UK)

Dr. Dora Vargha este lector universitar la Departamentul de Istorie și Centrul Wellcome pentru Culturi și Medii ale Sănătății. Este membru al Centrului de colaborare al OMS pentru contexte culturale ale sănătății de la Universitatea din Exeter și co-editor al revistei Social History of Medicine. Munca ei se întinde de la politici de gestionare a epidemiei la sistemele de sănătate publică și accesul la medicamente.

Cartea scrisă de Dr. Vargha, Polio Across the Iron Curtain: Hungary’s Cold War with an Epidemic (2018) a primit premiul bianual de carte al Asociației Europene pentru Istoria Medicinii și Sănătății. Autoarea a scris despre infrastructura globală a antitoxinei difterice, despre politica vaccinării în Războiul Rece, despre îngrijirea spitalizată a copiilor cu dizabilități în contexte comuniste și despre schimbarea narațiunilor epidemice în analiza istorică.

Dr. Vargha a lucrat recent la un proiect de cercetare intitulat După sfârșitul bolii. Punând în evidență narațiunile epidemice, acest proiect este o colaborare interdisciplinară pentru a gândi dincolo de narațiunea convențională și a curbelor epidemice pentru a identifica, colecta și disemina diferite înțelegeri ale impactului bolii.

Cu finanțare de la Consiliul European de Cercetare și de la Wellcome Trust, Dr. Vargha se implică acum într-un nou proiect de cercetare, Socialist Medicine, care explorează istoricul sănătății globale din perspectiva lumii socialiste.

  • Dr. Stuart Blume (Olanda)

Dr. Stuart Blume s-a născut în Manchester și a studiat la Merton College Oxford. După un doctorat în chimie, a lucrat la Unitatea de Cercetare a Politicii Științifice, Universitatea din Sussex, OECD (Paris), London School of Economics și în diferite funcții ale serviciului public din Marea Britanie, inclusiv din 1975-1977, în Unitatea de coordonare a cercetării sociale, Londra, și din 1977-1980 în calitate de secretar de cercetare al unui comitet guvernamental britanic privind inegalitățile sociale în sănătate. În 1982 s-a mutat la Universitatea din Amsterdam ca profesor de studii științifice și tehnologice, devenind profesor emerit în 2007.

În 2009-2011 a fost profesor la Centrul pentru Dezvoltare și Mediu, Universitatea din Oslo, iar în 2013-2014 a deținut o bursă „Prometeo” la Universitatea din Cuenca, Ecuador.

De-a lungul timpului a publicat lucrări pe teme precum: Dinamismul schimbării tehnologice în medicină (MIT Press, 1992); Salvarea copiilor lumii. Politici și practici de imunizare (Oxford University Press 2013); The Politics of Vaccination: a Global History (Manchester University Press 2017); Imunizarea. Cum au devenit controversate vaccinurile (Reaktion Books 2017). Articole despre istoria vaccinurilor și politicile de vaccinare au apărut în American Journal of Public Health, Medical History, Science, Social Science & Medicine, New York Times și în alte părți.

  • Moderatorul sesiunii: Dr. Valentin-Veron Toma

Dr. Toma este șeful Departamentului de Antropologie Socială și Culturală - Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, având un master în antropologie socială și un doctorat în științe medicale la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Interesele sale de cercetare includ antropologia medicală, psihiatria culturală și istoria medicală. În domeniul antropologiei medicale, a publicat lucrări pe o varietate de subiecte: narațiuni ale bolilor, modele de căutare de ajutor, competență culturală, impactul noilor tehnologii IT&C asupra practicii spitalicești, asistență medicală transfrontalieră în UE etc. În 2019, împreună cu Dr. Sabina Stan de la Dublin City University, Dr. Toma a publicat o analiză aprofundată a privatizării în sistemul de sănătate din România și a impactului pe care politicile publice adoptate în ultimele decenii, într-un context neoliberal, l-au avut asupra accesului pacienților la sănătate servicii (S. Stan și VV Toma 2019).

În prezent, este implicat într-un proiect de cercetare privind istoria instituțiilor de vaccin din sectorul public din România, începând din secolul al XIX-lea până în prezent. Rezultatele acestei cercetări vor fi publicate în volumul intitulat The Politics of Making Vaccines: Vaccines and States, editat de Prof. Stuart Blume și Dr. B. Baylac-Paouly (Routledge, 2021).

***

Conferința Anuală MedLife, ajunsă la cea de-a șasea ediție, reunește anual zeci de speakeri de calibru internațional și mii de medici din diferite specialități. Evenimentul urmează două direcții principale: cea științifică – prin abordarea multidisciplinară și transmiterea know-how-ului și cea practică – prin ateliere dedicate fiecărei specialități medicale.

Ediția de anul acesta, organizată sub egida Societății de Medicină Aeronautică, se desfășoară exclusiv online, în perioada 16-20 noiembrie și este creditată cu 23 puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România. Mai multe detalii despre program și înscrieri sunt disponibile pe pagina https://conferintamedlife.ro/.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















12166 vizualizari

  • +4 (10 voturi)    
    Un studiu publicat in revista The Lancet ... (Joi, 12 noiembrie 2020, 14:28)

    Dilematic [utilizator]

    arata ca increderea intre guvernanti si cetateni a facut diferenta intre tarile care au raspuns bine la pandemie si cele care au fost coplesite de situatie.
    S-a observat ca cetatenii multor tari s-au indoit de fidelitatea guvernelor fata de ei, relatia intre stat si individ a fost de multe ori tensionata, de unde si refuzul de a se supune unor restrictii care le-ar fi asigurat sanatatea la un nivel mai mare decat s-a intamplat in realitate.

    Actiunea puternica si rapida a unor guverne a reusit sa evite colapsul spitalelor, cum a fost testarea rapida din Germania, strategia de restrictii severe la un numar mic de cazuri din Noua Zeelanda sau urmarirea agresiva a celor infectati in Coreea de Sud care a abordat strategia "test and trace" fara sa starneasca revolta cetatenilor.

    In schimb Marea Britanie, SUA si Brazilia au reactionat lent si inadecvat, iar deficientele grave in raspunsul la pandemie au starnit proteste si condamnari, punand sub semnul intrebarii angajamentul angajamentul fata de interesele cetatenilor. Astfel, in martie cand presedintele american Donald Trump a fost intrebat de un reporter daca isi asuma responsabilitatea pentru intarzierea punerii la dispozitie a truselor de testare, el a raspuns: "Nu, nu-mi asum de loc responsabilitatea".

    Criza de pandemie Covid-19 a demonstrat ca rolul de baza al unui guvern este de a servi si proteja cetatenii sai .

    Ce tip de societati urmeaza sa apara din aceasta pandemie este departe de a fi clar, dar interconectarea si interdependenta la nivel national si global nu au fost niciodata mai relevante.
    Un contract social reinnoit si extins, unul cu sanatatea in centru, ar putea fi o mostenire a Covid-19 !
    • +5 (9 voturi)    
      In alte studii (Joi, 12 noiembrie 2020, 21:43)

      justin puscasu [utilizator] i-a raspuns lui Dilematic

      se demonstreaza ca persoanele care nu au incredere in autoritati sunt mult mai inclinate sa creada in teoriile conspiratiei si chiar sa nege complet existenta virusului.
      Din alta perspectiva, guvernele care au gestionat prost epidemia (cum e cel din Romania) au tendinta sa-si puna propriile esecuri pe seama "indisciplinei" populatiei. Ceea ce adanceste neincrederea reciproca.
      Cum va fi lumea post-pandemie? Asta depinde in mare masura de cat de mult va mai dura pandemia.
      Daca se lungeste inca 2-3 ani, neincrederea in capacitatea statului de a-si apara cetatenii se poate adanci atat de mult incat sa se puna in discutie legitimitatea existentei statului, cu consecinte catastrofale.
      Daca virusul "se retrage" in primavara, lumea va uita si de asta, asa cum a uitat de gripa spaniola.
      • +5 (7 voturi)    
        ce te face sa crezi (Vineri, 13 noiembrie 2020, 10:43)

        panda_rosu [utilizator] i-a raspuns lui justin puscasu

        ca virusul dispare in primavara? dupa evolutia lucrurilor de anul asta (din rau in catastrofal) ti se pare ca e pe sfarsite?
  • -5 (9 voturi)    
    Alo (Vineri, 13 noiembrie 2020, 12:02)

    AMDATi [utilizator]

    pandemia s-a terminat deja. Nu mai exista "excess mortality" nicaieri. Industria covid mai roade putin din ciolan, cat mai e lumea inca panicata, dar se va sfarsi si asta pana la urma.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by