Parlamentul European, președinția germană a UE și Comisia Europeană au ajuns la un acord asupra viitorului buget al Uniunii Europene.
O conferință de presă este programată la ora 17,15, ora României.
„Acordul cuprinde fondurile obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România: cele 46,3 miliarde din viitorul buget multianual (la acești bani se vor adăuga cele peste 30 de miliarde de euro din Planul de Redresare asupra cărora am ajuns la un acord aseară în Parlamentul European. Astfel vom ajunge la suma de aproximativ 80 de miliarde de euro negociată în iulie de președintele Iohannis)”, a scris europarlamentarul PNL / PPE Siegfried Mureșan, pe contul lui de Facebook.
Potrivit acestuia, „la presiunea Parlamentului European, pe lângă sumele negociate în Consiliu, acordul aduce mai multe fonduri europene în viitorul buget pentru domenii importante atât pentru România, cât și pentru celelalte state membre”:
- Mai multe fonduri pentru Bursele universitare Erasmus
- Mai multe fonduri pentru Programul European de Sănătate
- Mai multe fonduri pentru Programul Drepturi și Valori prin care apărăm statul de drept în Uniunea Europeană
- Mai multe fonduri pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
„Faptul că am ajuns la un acord acum înseamnă că banii din viitorul Buget al Uniunii Europene vor putea fi folosiți fără întârziere, de la 1 ianuarie 2021”, a mai scris europarlamentarul PNL.
Parlamentul a obținut, în cadrul compromisului, suma de 16 miliarde EUR, în plus față de pachetul convenit de șefii de stat și de guvern cu ocazia summitului din iulie, potrivit unui comunicat de presă al Biroului PE în România. 15 miliarde EUR vor consolida programele emblematice pentru a-i proteja pe cetățeni în contextul actualei pandemii de COVID-19, vor oferi oportunități următoarei generații și vor susține valorile europene. 1 miliard EUR va crește flexibilitatea pentru a face față nevoilor și crizelor viitoare.
Fondurile suplimentare vor proveni în principal din amenzile încasate în contextul încălcării dreptului concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea continuă a Parlamentului de a menține banii generați de Uniune în bugetul UE.
Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează, printre altele, pachetul pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și asigură o consolidare a finanțării pentru cercetare.
Noi resurse proprii
Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile de rambursare pe termen mediu și lung a datoriei rezultate din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul unor programe de investiții bine stabilite în CFM și nu ar trebui să aibă ca rezultat contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în următorii șapte ani. Această foaie de parcurs este inclusă în „acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția de pe urma materialelor plastice începând cu 2021, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS, din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontiere a emisiilor de carbon), o taxă digitală (din 2024) și o resursă proprie bazată pe TTF, precum și o contribuție financiară din partea sectorului corporativ sau o nouă resursă întemeiată pe baza fiscală consolidată comună a societăților (din 2026).
Verificarea modului în care sunt cheltuite fondurile UE din instrumentul de redresare: consolidarea controlului bugetar
În ceea ce privește cheltuielile aferente pachetului New Generation EU, Parlamentul a obținut garanția că cele trei instituții se vor întâlni în mod regulat pentru a evalua punerea în aplicare a fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122. Cheltuielile vor fi realizate în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va controla orice abatere de la planurile convenite anterior.
Instrumentul de redresare (New Generation EU) se bazează pe articolul 122 din Tratatul UE, care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Negociatorii PE au obținut, de asemenea, o nouă procedură de instituire a unui „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu pe baza unei evaluări a Comisiei, pentru a conveni asupra implicațiilor bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122.
Aspecte orizontale: obiective în materie de biodiversitate, egalitatea de șanse între femei și bărbați
Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare a aspectelor legate de climă și de biodiversitate, cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor trebui dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.
O altă prioritate orizontală a CFM va fi promovarea egalității de gen și a integrării, însoțită de o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen.
Echipa de negociere a PE pentru următorul buget pe termen lung al UE și reforma resurselor proprii
- Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia), președintele Comisiei pentru bugete
- Jan Olbrycht (PPE, Polonia), co-raportor CFM
- Margarida Marques (S&D, Portugalia), co-raportor CFM
- José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), co-raportor privind resursele proprii
- Valérie HANER (Renew Europe, Franța), co-raportor privind resursele proprii
- Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania)
Context
Acest proiect de acord încheiat între echipa de negociere a PE și Președinția Consiliului trebuie încă aprobat de Consiliu, de președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice, și va fi supus votului în Comisia pentru bugete și în plen.
