Într-un interviu pentru Hotnews, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat care sunt noile recomandări ale Comisiei Europene referitoare la testarea de COVID-19 înainte de urcarea în avion, ce date vor trebui să dea pasagerii pentru a putea fi ulterior depistate contactele unei persoane care a fost confirmată pozitiv și cum se va asigura un minim de conectivitate în UE în perioada sărbătorilor de iarnă, când foarte mulți cetățeni europeni se vor întoarce acasă din țările în care muncesc.
Comisia Europeană a adoptat astăzi o serie de recomandări pentru statele membre referitoare la testările de COVID-19 care se vor face pentru pasagerii liniilor aeriene. Deja există țări/aeroporturi unde se întâmplă acest lucru. Care au fost problemele întâmpinate până acum și care sunt recomandările Comisiei pentru perioada imediat următoare referitoare la testări?
Adina Vălean: Într-adevăr, sunt aeroporturi europene în care se pot face teste, cu variante de testare înainte și după zbor. Sunt și aeroporturi în afara UE unde pasagerii se pot testa și chiar și linii aeriene care un încercat să implementeze testarea înainte de zbor. Sunt și țări care cer un test făcut cu un anumit timp înainte de a ajunge la destinație.
Deci, după cum vedeți, ne lipsesc regulile comune. Pe fond, problema rămâne aceeași – dacă nu avem recunoaștere reciprocă a testelor între state, dacă nu avem indicații despre tipul de teste sau reguli uniforme privind carantina și testarea, aceste demersuri nu vor face călătoriile mai ușoare.
Așadar, punem astăzi bazele unor reguli privind testarea, reguli care vor fi dezvoltate în protocoale de către experții noștri de la agenția de securitate în aviație (EASA) și de la centrul de combatere a răspândirii bolilor, ECDC. Traficul aerian acum e foarte scăzut, iar oamenii nu pot călători, pe de o parte pentru că restricțiile implică și carantine adesea foarte lungi și pe de altă parte pentru că nu există măsuri previzibile.
Ajungi la destinație și nu știi dacă ce era valabil acum două zile mai funcționează și astăzi. Dacă am avea reguli comune oamenii ar călători mai ușor.
Testarea se va face în aeroporturi? În ce măsură sunt pregătite aeroporturile să gestioneze eventualele aglomerații generate de timpii de așteptare?
Exact tipul acesta de detalii vor fi conținute în protocoalele EASA și ECDC, pe care sper să le avem gata în următoarele săptămâni. Aceste protocoale de testare pentru transportul aerian nu vor conține neapărat indicația ca testele să se facă în aeroporturi. Mai curând vor da un orizont de timp pentru testare – cu cât timp înainte de îmbarcare trebuie făcut testul, dacă el trebuie repetat la sosire, care este în acest caz perioada de carantină.
Ideea ar fi, de pildă, să poată fi testați în aeroporturi, pe loc, pasagerii care sunt suspecți de infecția cu Covid-19. Avem în discuție și tipul de teste folosite, teste care să fie acceptate și mutual recunoscute de statele membre.
Aceste teste vor majora prețul biletului de avion? Cine plătește pentru testarea pasagerilor?
Testarea nu e conținută în prețul biletului de avion, pentru că nu liniile aeriene o vând pasagerilor, în acest caz. Atunci când situația epidemiologică va fi mai bună decât acum, vor exista țări în care și din care se va zbura fără teste în prealabil sau după. Dacă testele vor fi contra cost, asta depinde de politicile statelor membre, ca și până acum.
Dacă un pasager cumpără un bilet de avion iar la testarea din aeroport este depistat cu COVID-19 el va pierde banii de bilet sau va putea să și-i recupereze de la compania aeriană?
În acest moment, legea care reglementează drepturile pasagerilor nu prevede rambursare în cazul în care unui pasager i se refuză îmbarcarea din motive de sănătate sau securitate. Dar, de fapt, dacă un pasager primește sau nu banii înapoi este o chestiune care ține de tipul de bilet cumpărat, practic de contractul comercial între cumpărător și vânzător.
Cum vor putea fi depistate persoanele ce au stat în avion lângă un pasager care, ulterior, a fost depistat infectat cu coronavirus? Ce date vor trebui să dea pasagerii la cumpărarea biletului de avion și cum va arăta „passenger online locator form”?
În acest moment, există o recomandare a EASA care cere liniilor aeriene să folosească aceste formulare în care există date de bază despre un pasager – nume, date de contact, ruta pe care merge, numărul avionului sau locul pe care a fost așezat. Datele sunt cele care ar putea determina o hartă de contacte, în caz de infectare.
Noutatea este că acest formular de localizare va fi digital, online, astfel încât datele să poată fi transferate între statele membre și această localizare să se poată face la scară europeană. Aș spune că acest formular online, digital, împreună cu aplicațiile de tracing, vor modifica în bine felul în care vom călători în această pandemie.
În condițiile în care foarte multe dintre cursele aeriene sunt și vor fi anulate în perioada imediat următoare, cum se va păstra totuși conectivitatea în Europa? Concret, cum vor putea veni în țară de sărbători românii care lucrează în acest moment în alte țări din UE?
În acest moment, traficul aerian este la un minimum – să vă dau un exemplu de dată recentă, în 21 octombrie 2020 au fost cu 70% mai puține curse aeriene decât în 21 octombrie 2019.
Peisajul e sumbru și nici măcar perioada de vară nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor industriei de transporturi. Nu numai aviația e într-o situație foarte dificilă economic, dar și operatorii de trenuri internaționale, feriboturi sau autocare. Chiar cu ajutoare financiare, deblocate rapid de Comisia Europeană în criză, ne așteptăm la probleme pentru multe companii, probleme care înseamnă desființarea unor rute.
Vrem ca oamenii să ajungă acolo unde au nevoie, când au nevoie. Mă refer la motive profesionale, de afaceri, dar și urgențe personale. De aceea, cerem statelor membre să mențină, prin ajutoare de toate tipurile, o conectivitate minimă în Uniunea Europeană, să mențină un minimum de rute funcționale.
Sunt optimistă și spun că o să putem salva Crăciunul, iar familiile din România se vor reuni de sărbători.
Printre prevederile de astăzi e și una care se referă la culoare de tranzit, care sunt trasate de-a lungul rețelei europene TEN-T, pe unde mașinile personale și cele cu pasageri, nu numai cele cu marfă, să poată trece cu rapiditate, fără controale și condiții suplimentare, în regim de tranzitare a unei țări.
În contextul în care numărul infectărilor crește de la o zi la alta, iar măsurile restrictive impuse de țări devin tot mai severe, cum vă asigurați că nu vom avea situații ca în primăvară când, de exemplu, românii erau blocați în granița Ungariei și nu se puteau întoarce acasă?
Dreptul la liberă circulație e un drept al cetățenilor europeni, iar statele membre trebuie să îl respecte. Descurajăm luarea de măsuri care interzic circulația persoanelor, nu suntem de acord cu interdicțiile care privesc mijloacele de transport. Statele membre pot impune carantină, de pildă, dacă experții lor în sănătate publică o recomandă, dar nu pot restricționa libera circulație.
În primăvară au existat blocaje în ceea ce privește transportul de mărfuri dintr-o țară în alta. Cum vă asigurați că aceste lucruri nu se vor întâmpla și în această iarnă?
Culoarele verzi (Green Lanes), create și implementate împreună cu statele membre la finalul lui martie au rezolvat această problemă a cozilor uriașe de la granițe, cozi care puneau în pericol buna funcționare a pieței unice. Atunci, am pus pe picioare un mecanism de puncte de contact în toate ministerele transporturilor europene, coordonat de noi, care a funcționat impecabil.
La 7 luni după adoptarea primei variante a Culoarelor verzi, în 90% din cazuri, camioanele cu marfă au trecut frontierele așteptând mai puțin de 15 minute. Acum, avem o variantă cu noi prevederi care să facă lucrurile mai simple și pentru celelalte moduri de transport. Nu cred că vom retrăi primăvara. Între timp, cred că toată lumea a învățat multe lecții.
5
17
