Peste 80% din români și un procent apropiat de cetățeni ai Republicii Moldova declară că aruncă mâncare, arată un studiu coordonat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj Napoca.

AlimenteFoto: Food Waste Combat

Studiul coordonat de USAMV Cluj-Napoca a fost realizat în colaborare cu Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sainte Cyrille et Method din Skopje, împreună cu echipa din Proiectul Food Waste Combat în perioada iunie - septembrie 2020.

Rezultatele obținute arată că, indiferent de țara de proveniență, respondenții declară, în măsură covârșitoare, că aruncă mâncare.

Astfel, în România, 83% dintre participanții la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova 78,7%, iar în Macedonia 67,2%.

„Subiectul risipei alimentare stârnește un interes crescut pentru foarte mulți respondenți, cei mai mulți care se declară interesați de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%). Se constată astfel o contradicție între 'interes' și 'comportament efectiv', ceea ce denotă o educație insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populației din cele trei țări. Fructele, legumele și pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporție, iar principalele motive pentru care participanții la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare și alterarea acestora”, a precizat coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol.

Participanții la studiu au considerat că, dintre toți actorii implicați în lanțul agro-alimentar, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii și restaurantele, iar cel mai puțin responsabili sunt agricultorii și micii comercianți.

De asemenea, criza provocată de coronavirusul COVID-19 a afectat în egală măsură gospodăriile din cele trei țări luate în studiu.

Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre participanții la studiu au afirmat că se pot bucura de aceeași cantitate de alimente, cu aceiași bani, iar cantitatea de alimente aruncate a crescut la peste 10% din gospodării, contrar ipotezelor inițiale formulate de către cercetătorii care au realizat studiul.

„În concluzie, risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiții concretizate în campanii de informare și educare a actorilor implicați. Această concluzie reconfirmă importanța acțiunilor desfășurate până în prezent de către actorii civici, academici și guvernamentali cu privire la stoparea risipei alimentare”, afirmă prof. dr Cristina Pocol.

Citește și: