Două comune din judeţul Botoşani sunt obligate să îşi majoreze numărul de consilieri locali la alegerile locale din 27 septembrie, după ce populaţia localităţilor a crescut semnificativ, în mod artificial, pe fondul numărului mare de cetăţeni moldoveni sau ucraineni care şi-au luat cetăţenia română folosind domicilii fictive, transmite Agerpres.
În comuna Vârfu Câmpului, numărul mandatelor de consilier local creşte de la 13 la 15, ca urmare a faptului că populaţia comunei a crescut în documente de la 3.443 în 2016 la 6.010 în 2020. În această localitate au apărut mii de cetăţeni ucraineni, care au folosit Vârfu Câmpului doar ca rampă de lansare către Uniunea Europeană. Primarul Maria Huţu susţine că ucrainenii au luat cetăţena română pe baza unui domiciliu temporar obţinut în România, după care au plecat în statele Uniunii Europene.
"La alegerile trecute, dacă îmi aduc eu aminte, erau trei mii şi ceva de oameni. Este într-adevăr o creştere spectaculoasă a populaţiei, dar noi nu putem să facem altfel decât să îi acceptăm pe cei care vin, pentru că ei vin pe baze legale. Oamenii vin, îşi iau mutaţii pe Vârfu Câmpului şi pleacă mai departe în Uniunea Europeană, în diferite state ale UE pentru a lucra, pentru a câştiga şi pentru a avea un trai mai bun. Eu nu cunosc decât din statistici numărul de ucraineni. Nu ştiu cine sunt sau cum îi cheamă", a afirmat Huţu.
Primarul din Vârfu Câmpului a sesizat autorităţile judeţene şi naţionale cu privire la situaţia creată, însă fenomenul nu a putut fi stopat.
O situaţie similară se înregistrează în Ripiceni, acolo unde numărul de cetăţeni din Republica Moldova stabiliţi doar în acte pe raza acestei comune a crescut exponenţial.
Aici populaţia s-a dublat în ultimii patru ani, crescând de la 2.071 în 2016 la 4.764 în 2020. Primarul Gabriel Talef susţine că nu a putut nici el interveni pentru a opri exodul de cetăţeni moldoveni care devin cetăţeni români cu domiciliul pe baza comunei Ripiceni.
În aceste condiţii, numărul de mandate de consilier local din comuna Ripiceni creşte de la 11, câte sunt în prezent, la 13.
Primarii sunt conştienţi că această creştere va presupune şi costuri suplimentare pentru plata indemnizaţiilor aleşilor locali, în condiţiile în care populaţia nu a crescut faptic astfel încât să crească şi numărul de contribuabili la bugetul local.
0
6
