​Președintele Mali, Ibrahim Boubacar Keïta, a demisionat după ce a fost arestat de armată, relatează televiziunea de stat citată de BBC News. Într-un mesaj televizat acesta a anunțat dizolvarea parlamentului și a guvernului.

lovitura militara in Mali (sursa foto: twitter)Foto: Hotnews

”Nu vreau să curgă sânge pentru ca eu să rămân la putere”, a declarat el, la câteva ore după ce el și premierul Boubou Cissé au fost duși la o tabără militară lângă Capitala Bamako, lovitura de stat fiind condamnată de puteri regionale și Franța.

"Dacă astăzi, o anumită parte a forțelor armate vrea ca mandatul meu să se încheie prin intervenția lor, am cu-adevărat de ales?”, a mai spus Keïta. "Nu urăsc pe nimeni, dragostea pentru țara mea nu-mi permite acest lucru. Dumnezeu să ne aibă în pază”, a mai declarat el.

Mai mulți soldați au preluat controlul asupra taberei militare Kati. Lovitura militară vine pe fondul unei stări de revoltă legată de soldele militare și conflictul nesfârșit cu jihadiștii, dar și pe fondul unor nemulțumiri legate de fostul președinte.

Keïta a câștigat al doilea mandat de președinte în 2018, însă au existat nemulțumiri legate de corupție, situația economică și creșterea violenței în anumite comunități din țară, ceea ce a dus la mai multe proteste masive în ultimele luni.

Liderul opoziției conservatoare, Mahmoud Dicko, a cerut reforme, inclusiv formarea unui guvern de uniune națională, respingând anterior orice compromis cu Keïta.

Militarii de la Kati au preluat controlul taberei și a străzilor adiacente, înainte de a se îndrepta spre centrul capitalei.

În Bamako, aceștia au fost aclamați de manifestanți adunați pentru a cere plecarea președintelui.

Mali se confruntă cu o gravă criză socio-politică ce preocupă comunitatea internațională. O coaliție eteroclită de opozanți politici, lideri religioși și membrii ai societății civile a multiplicat protestele în ultima perioadă, pentru a cere demisia președintelui Keita.

În această tabără militară din Kati, în 21 martie 2012, în condițiile în care rebelii tuaregi au lansat o ofensivă majoră în nordul Mali iar jihadiștii afluiau din țările vecine, soldații s-au revoltat împotriva incapacității guvernului de a face față situației.

Aceștia l-au alungat de la putere pe președintele Amadou Toumani Touré. Lovitura de stat a precipitat căderea nordului țării în mâinile grupărilor jihadiste, care au ocupat această regiune timp de nouă luni, înainte de a fi alungați parțial de o intervenție militară internațională lansată de Franța în ianuarie 2013 și în continuare în curs.

La presiunea internațională, junta militară a cedat puterea unor autorități civile interimare până la alegerea ca președinte a lui Ibrahim Boubacar Keita, în 2013.

În ciuda intervențiilor externe, violențele jihadiste, adeseori amestecate cu conflicte comunitare și banditism, continuă și chiar s-au extins din 2015 în centrul Mali și în țările vecine, Burkina Faso și Niger.