Liderii celor 27 de țări din UE se reunesc vineri la Bruxelles într-un summit care se anunță tensionat și crucial pentru relansarea economică a Bătrânului Continent, lovit în plin de pandemia de coronavirus, relatează AFP.
Negocierile se anunță lungi și dificile în summit extraordinar de două zile - sau chiar trei -, primul care nu este virtual din februarie.
Care sunt principalii actori, mizele, blocajele, șantajele și amenințările de veto, înaintea summitului
Merkel, Rutte, Michel...și ceilalți
Angela Merkel, a cărei țară prezidează Uniunea din 1 iulie, va pleda pentru urgența adoptării planului masiv de 750 miliarde de euro, dintre care 500 miliarde subvenții care nu vor fi returnate de statele beneficiare.
În fața crizei, Angela Merkel a încălcat un tabu și a acceptat ca fondurile să fie împrumutate în numele Europei, creând astfel o datorie comună.
"Președinția rotativă nu are un rol formal" dar "importanța personală a lui Merkel și cea a țării sale fac situația deosebită", spune un diplomat european.
Planul UE se inspiră dintr-o inițiativă franco-germană care propunea ajutoare de 500 de miliarde de euro pentru țările cele mai afectate de virus.
După plecarea britanicilor, premierul olandez Mark Rutte pare să fi preluat rolul de lider al statelor denumite "frugale" (Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și, într-o mai mică măsură, Finlanda).
Dacă nu contestă principiul unei relansări, aceste țări ridică multiple obiecții în ceea ce privește aplicarea planului de susținere.
Rutte, unul dintre principalii responsabili pentru eșecul summitului bugetar din februarie, va trebuie să fie convins de partenerii săi europeni. Mai mulți lideri au călători la Haga în ultimele zile.
Summitul va fi un test pentru președintele Consiliului, Charles Michel, mediator șef al reuniunii. În februarie, i s-a reproșat că nu a reușit să divizeze "frugalii" pentru a smulge un acord.
Mize, blocaje, șantaj și veto
Datoria comună va reflecta o solidaritate întărită între țările cele mai fragile și cele mai puternice și, pentru unii analiști, va reprezenta o piatră de hotar în construcția europeană.
Mai concret, susținerea țărilor cele mai afectate va permite limitarea fragmentării pieței unice a Uniunii.
Pentru a ajunge la un acord, cei 27 au de depășit multiple obstacole. Începând cu valoarea globală a planului și a bugetului multianual (2021-2027) sau repartiția între credite și subvenții.
"Frugalii" fac presiuni pentru a reduce atât bugetul cât și planul de relansare, preferând credite rambursabile în locul subvențiilor.
Aceeași vigilență și în ceea ce privește planurile de reformă pe care vor trebui să le prezinte statele pentru a obține banii. Un punct dur în negocieri.
Țările din Sud, în frunte cu Italia și Spania, vor fi principalele beneficiare ale ajutorului financiar (peste 172 miliarde și, respectiv, 140 miliarde) dar acestea sunt considerate de statele din Nord și cele mai risipitoare.
"Despre promisiuni de reforme am mai auzit", a replicat Mark Rutte, evocând sistemele de pensionare sau piața muncii.
Olanda a plasat ștacheta foarte sus cerând ca aceste planuri să fie validate unanim de cei 27 (și nu cu majoritate calificată cum prevede propunerea lui Charles Michel).
Țările din Sud au și ele cartea lor de jucat, cea a rabaturilor de care beneficiază "frugalii".
Renunțarea la aceste rabaturi, care permit unor state să-și reducă contribuția la bugetul european, este cerută de 20 de țări, printre care Franța, Italia și Spania.
O altă chestiune spinoasă: legătura dintre finanțările europene și respectarea statului de drept, pentru prima oară înscrisă în buget. Acest aspect este considerat o linie roșie în Polonia și Ungaria, care a amenințat deja că va opune dreptul de veto la un plan care trebuie adoptat în unanimitate.
