La aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT clasează parțial dosarul 10 august. Procurorii DIICOT spun că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT, care a preluat acest dosar în urmă cu maia bine de un an, susține și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

HotNews.roFoto: Hotnews

Au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Procurorii DIICOT spun totuși că în cazuri punctuale unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor, astfel că vor fi cercetați pentru purtare abuzivă de către Parchetul Militar. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".

DIICOT a anunțat, miercuri:

  • Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;
  • Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale pentru infracțiunile de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 18.00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.
  • Clasarea cauzei în cazul maiorului CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisarului şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonelului CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonelului SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN, pentru infracțiunile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Consultă comunicatul integral al DIICOT

Explicațiile procurorilor:

  • În ceea ce privește plângerea Jandarmeriei privind presupusa tentativă de lovitură de stat din partea protestatarilor din Piața Victoriei, procurorii DIICOT susțin că peste 1000 de manifestanți ar fi exercitat violențe atât împotriva forțelor de ordine, cât și asupra unor bunuri (mijloace de transport și echipament militar, mobilier stradal, etc). Cu toate acestea, spune DIICOT, "acțiunile violente (...) într-un demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membri ai executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării acestora la funcțiile publice deținute, nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat".

  • Procurorii susțin că "datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018 nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului. Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma. Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze".

  • DIICOT susține că "într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența ”protestatar pașnic - protestatar violent”, respectiv ”protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii".
  • "Într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituții fundamentale ale statului, într-un demers ”revoluționar”, este cel puțin inadecvată dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le clamăm, doar atunci când pretențiile exprimate le opunem exclusiv celorlalți și mai puțin propriei persoane.
  • Accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare și este, de altfel, singura modalitate prin care se conferă legitimitate și autoritate unui act de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut la nivel general".

  • Potrivit DIICOT, în urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestație (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).

  • "Într-un context în care pierderea caracterului pașnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme de foc și a muniței aferente, imprevizibilitatea consecințelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispozițiilor art.2 din Legea nr.60/1991 potrivit căruia ”Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (...) şi nu pot fi continuate după ora 2300, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia <pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală>>".

  • "Pe întreg parcursul executării misiunii de asigurare a ordinii publice a existat o preocupare constantă a forțelor de ordine pentru identificarea, izolarea și extragerea din mulțime a persoanelor violente, acțiuni care au fost însă limitate de cerința asigurării integrității corporale a personalului propriu și a protestatarilor non-violenți în condițiile în care modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine au reflectat o mutaţie în plan acţional, agresiunile manifestându-se de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi", mai susține DIICOT.

  • Procurorii apreciază că pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. "Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic".

  • Au fost înregistrate și situații în care jandarmi aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ce spun procurorii despre sutele de manifestanți care au fost răniți sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor

  • S-a acordat prim-ajutor medical la 1,4% dintre manifestanți, respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportați la spital 0,19% dintre manifestanți și 1,18% dintre jandarmi; au fost internați 0,02% dintre manifestanți, respectiv 0,25% dintre jandarmi;
  • 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare (PMTMB și SPM), majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală;
  • Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 12.10 -12.40, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu;
  • Din totalul celor 625 de persoane care au depus sesizări/memorii și au răspuns citației în vederea audierii, un număr de 28 de persoane au precizat că nu se consideră persoane vătămate în cauză și vor să fie audiate doar în calitate de martor cu privire la evenimentele din 10.08.2018;
  • Din rândul celor 597 de persoane care au depus sesizare/memorii, au fost audiate în cursul urmăririi penale și au dat declarații în calitate de persoane vătămate, un număr de 10 persoane figurează în categoria celor sancționate contravențional, iar pentru un număr de 16 persoane au fost deschise dosare penale (9 dintre acestea au fost atât sancționate contravențional cât și cercetate în dosare penale). Toate cele 17 persoane au fost sancționate contravențional/penal pentru fapte săvârșite pe parcursul mitingului din 10-11.08.2018;
  • Din totalul celor 700 persoane care inițial au depus sesizări/memorii la parchetul militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 persoane au reclamat faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit și vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenție și de exprimare (injurios) al jandarmilor față de manifestanți, la modul general, 1 persoană a reclamat modul în care au acționat manifestanții împotriva jandarmilor, 1 persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar 1 persoană a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor;
  • În susținerea afirmațiilor formulate, un număr de 131 persoane au depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivația că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi și nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10.08.2016, înregistrându-se în același timp și 7 situații în care s-au prescris zile de îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanțe iritant-lacrimogene și/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10.08.2018) nu s-a putut stabili.

Cum a ajuns la DIICOT dosarul 10 august, la 11 luni de la proteste

Dosarul 10 august a fost instrumentat inițial de Parchetul Militar.

În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la "scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională". La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor, ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.

Procurorii militari spuneau că "mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest".

Aproape 800 de protestatari au depus plângeri penale împotriva jandarmilor, acuzându-i de violenţă. De partea cealaltă, 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat şi ei că au fost agresaţi de demonstranţi.

Ministrul Afacerilor Interne de la acea vreme, Carmen Dan, a susținut în mai multe rânduri că parchetul este singurul responsabil pentru întârzierea anchetei în acest dosar, că MAI a declasificat documentele necesare și că procurorii trebuie "să caute vinovății pe baza probelor, și nu scuze".