Un sondaj comandat de Parlamentul European la nivelul celor 27 state membre privind opinia publică în perioada pandemiei arată că în timp ce cetățenii europeni par divizați între incertitudine și speranță, românii sunt cei mai optimiști membri ai Uniunii Europene.

Uniunea EuropeanaFoto: Amer Ghazzal / Shutterstock Editorial / Profimedia

Studiul realizat de firma de sondare a opiniei publice Kantar la comanda PE a fost realizat în perioada 11-29 iunie pe 24.798 de participanți din toate cele 27 de state membre ale Uniunii, fiind chestionate persoane cu vârsta între 16 și 64 de ani.

Majoritatea cetățenilor europeni doresc un buget mai mare al Uniunii Europene care să fie să fie cheltuit pe sănătate publică (55%), recuperarea economică și noi oportunități pentru mediul de afaceri (45%), crearea de locuri de muncă și probleme sociale (37%), combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului (36%), cercetare științifică și inovare tehnologică (33%) și educație, pregătire profesională și cultură (32%).

Orientarea bugetului UE înspre sănătate publică are cei mai mulți susținători în Portugalia, Cipru, Grecia, Spania, Irlanda și România în timp ce italienii, slovenii, lituanienii, cehii și letonii sunt mai îngrijorați de recuperarea economică post pandemie.

Austriecii și danezii acordă o importanță sporită schimbărilor climatice și problemelor de mediu în timp iar în Slovacia, Croația și Finlanda problemele sociale generate de criză sunt un motiv de îngrijorare majoră pentru cetățeni.

Cetățenii UE par divizați între incertitudine (45%) și speranță (41%) sau încredere (24%) și frustrare (23%). 13% se declară furioși iar 17% temători.

Cel mai mare grad de incertitudine a fost înregistrat în Grecia, Spania, Irlanda, Italia și Portugalia, toate țări puternic afectate și de criza economică din 2009. Românii sunt cei mai optimiști cetățeni europeni, 55% din cei intervievați declarând că au speranță pentru viitor.

La nivelul UE 28% din persoanele chestionate declară că au fost afectate de o pierdere a veniturilor, cel mai mare procent fiind înregistrat în Spania, Ungaria, Grecia și Bulgaria. Slovacii, românii, polonezii sau cehii în schimb sunt mai afectați de cheltuirea economiilor.