Curtea Constituțională ​a amânat pentru 30 septembrie o decizie privind Legea noului sistem de impozitare suplimentară a pensiilor de serviciu. CCR a avut astăzi pe masă sesizările Avocatului Poporului și Înaltei Curți de Casație și Justiție privind acest act normativ.

Valer DorneanuFoto: Inquam Photos / Octav Ganea / Digi24

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat pentru HotNews.ro că plenul Curții a dispus ca o soluție să fie amânată pentru 30 septembrie.

În 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă, prevede actul normativ.

Legea a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție.

"Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale", a susținut ICCJ în sesizare.

Potrivit Instanţei supreme, noua "taxă" nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit "deghizat", dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

"În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie", se mai arăta în sesizare.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. În privinţa motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, ICCJ apreciază că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se încalcă principiul constituţional al organizării ierarhice a normelor juridice, având în vedere că, în pofida caracterului său ordinar, actul normativ modifică, implicit, dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, respectiv dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Câți beneficiari de pensii speciale sunt în România

La sfârșitul lunii mai, în România beneficiau de pensii de serviciu 9.528 de persoane, în creştere cu 225 faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Deputații au adoptat miercuri, impozitarea pensiilor speciale.

Cei mai mulţi dintre cei care primesc pensii de serviciu - 4.088 - sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie. Aceasta este de 19.039 de lei, din care 17.790 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 830 de persoane. Pensia medie era de 5.765 lei, din care 3.307 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.768 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).

Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii, citate de Agerpres, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.345 lei, din care 7.759 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 605 persoane, media fiind de 8.147 lei, din care 4.183 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.788 pensionari, pensia medie fiind de 4.679 lei, din care 2.757 lei suportaţi din bugetul de stat.