Ministerul Justiției precizează marți că până acum niciuna dintre instituțiile implicate nu i-a solicitat sprijinul în ceea ce privește mandatul european de arestare în cazul Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT fiind în prezent reținută de autoritățile italiene și având de executat 4 ani de închisoare în țară. Ministerul mai spune că este în permanent contact cu autoritățile italiene și cu Tribunalul București și este gata să acționeze în baza competențelor sale, care sunt limitate.

Alina Bica (foto arhiva)Foto: Agerpres

Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului.

Ministerul precizează că:

  • În momentul de față, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul București) și autoritățile italiene. Niciuna dintre părți nu a solicitat, până la acest moment, sprijin sau asistență din partea Ministerului Justiției. În ce privește transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informația primară se află la instanța emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul București, care are o vastă experiență în astfel de proceduri și răspunde rapid și eficient solicitărilor autorităților de executare ale mandatelor europene de arestare.
  • Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Atât Decizia-cadru sus-menționată, cât și legislația română de transpunere promovează contactul direct între autoritatea judiciară de emitere și cea de executare, Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
  • Reglementarea atribuțiilor Ministerului Justiției în cadrul procedurilor privind mandatele europene de arestare emise de către România se regăsește în dispozițiile art. 86. alin. 4 din legea mai sus citată pe care îl redăm mai jos: Art.86 (4) Autoritatea centrală română este Ministerul Justiției.
  • În această calitate, Ministerul Justiției: (...) b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției; c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice; d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
  • În cazul de față, în măsura în care îi va fi solicitat sprijinul fie de către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare, fie de către cea de executare din Republica Italiană, Ministerul Justiției va acționa conform competențelor care îi sunt atribuite de lege.