Comisia Europeană avertizează din nou România - vizată de proceduri de infringement în domeniul mediului - să oprească tăierile abuzive de păduri și să rezolve problema poluării aerului. Autoritățile de la București au primit un termen de o lună să ia măsuri pentru a opri tăierile ilegale de lemn, în caz contrar putând fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Taieri ilegaleFoto: USER UPLOADED

Exploatarea ilegală a pădurilor

Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare Regulamentul UE privind lemnul, care interzice producerea și introducerea pe piața Uniunii Europene a produselor obținute din bușteni tăiați ilegal.

Comisia Europeană arată, într-un comunicat de presă transmis joi, că autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. "Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal".

În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate. De asemenea, există probleme în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor.

O altă problemă semnalată de CE este că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările.

"După ce a analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în februarie 2020, Comisia a ajuns la concluzia că problemele de la fața locului nu au fost soluționate. Prin urmare, Comisia emite în prezent un aviz motivat. Dacă România nu ia măsuri în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz", a transmis executivul european.

Poluare

Comisia Europeană cere României să îmbunătățească punerea în aplicare a normelor UE privind autorizațiile pentru instalațiile industriale.

"România permite instalațiilor industriale să funcționeze fără autorizațiile necesare care stabilesc condițiile de funcționare în conformitate cu legislația UE. Activitățile industriale au un impact semnificativ asupra mediului în care se desfășoară. Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale are ca scop să prevină și să reducă emisiile industriale nocive de pe teritoriul UE, promovând în același timp utilizarea unor tehnici care reduc emisiile poluante și care sunt eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Deși s-au înregistrat unele progrese după trimiterea de către Comisie a unei scrisori de punere în întârziere, trei instalații continuă să funcționeze fără să respecte cerințele din directivă. În plus, două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf.

Prin urmare, Comisia trimite în prezent un aviz motivat. România are la dispoziție trei luni pentru a adopta și a comunica toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea deplină și corectă a directivei; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz", a transmis Bruxelles-ul.

Rețelele Natura 2000

De asemenea, CE a lansat o nouă procedură de infringement împotriva țării noastre, Comisia cerând României și Spaniei să ia măsuri pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000, respectând astfel obligațiile care le revin în temeiul Directivei privind habitatele. În temeiul acestei directive, statele membre au obligația de a propune situri UE de importanță comunitară (SIC), care să fie apoi adăugate pe listele biogeografice ale UE. În termen de șase ani de la includerea pe listă, statele membre trebuie să stabilească obiective și măsuri de conservare pentru a menține sau a readuce speciile și habitatele protejate la un stadiu corespunzător de conservare, desemnând respectivele situri drept arii speciale de conservare (ASC). Aceste cerințe sunt esențiale pentru protecția biodiversității în întreaga UE.

România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare și nu a stabilit, în general și în mod sistematic, obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit, arată CE.

Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României, acordându-i un termen de trei luni pentru a remedia situația, și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere Spaniei, care are, la rândul său, două luni la dispoziție pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Care sunt pașii în declanșarea procedurii de infringement:

Comisia identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.

Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:

• 1. Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
• 2. Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
• 3. Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
• 4. Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
• 5. Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.