Ministerul Justiției, dezbatere cu maxim 10 participanți pe proiectul de desființare a Secției speciale / Asociații de magistrați: Demersul nu este serios

de I.H.     HotNews.ro
Marţi, 23 iunie 2020, 20:20 Actualitate | Esenţial


Catalin Predoiu
Foto: Guvernul Romaniei
Ministerul Justiției anunță că va organiza miercuri o dezbatere publică, "în limita maximă de 10 participanți", asupra proiectului de desființare a controversatei secții de anchetare a magistraților, publicat în 24 februarie. Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au transmis că nu vor participa, coonsiderând că demersul nu este unul coerent și serios, cât timp Ministrul Justiției a anunțat că acest proiect nu va fi trimis în Parlament până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării.

Potrivit Ministerului Justiției, dezbaterea publică a proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției este programată miercuri, de la ora 11.00.

Ministerul precizează că la dezbatere "este invitată să participe orice persoană interesată, în limita maximă de 10 participanți, având în vedere numărul locurilor disponibile în sală și necesitatea respectării regulilor de distanțare socială".

Asociații ale magistraților: Demersul nu este unul coerent și serios

Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” anunță că reprezentanții lor nu vor participa la dezbaterea publică.

Argumentele celor două asociații:
  • "Considerăm că demersul nu este unul coerent și serios, cât timp Ministrul Justiției a anunțat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale, respectiv că desființarea SIIJ nu este posibilă în acest moment, din cauza configurației politice a Parlamentului, subscrisele asociații fiind exclusiv susținătoare ale unui sistem judiciar independent într-un stat de drept și nedorind să se implice în activități desfășurate într-un an electoral și care pot induce în eroare partenerii europeni cu privire la presupusele eforturi pe care autoritățile române le-ar depune în scopul remedierii aspectelor criticate la unison din ”legile justiției”.

  • În condițiile în care Ministerul Justiției cunoaște că magistrații, asociațiile relevante ale judecătorilor și procurorilor, precum și societatea civilă și-au exprimat până în prezent de nenumărate ori poziția, punctul de vedere majoritar fiind în sensul necesității desființării SIIJ (a se vedea și voturile celor aproximativ 80% dintre magistrați în acest sens în urmă cu câteva luni – http://www.just.ro/nota-de-constatare-cu-privire-la-rezultatul-consultarilor-informale-initiate-de-catre-ministerul-justitiei-cu-referire-la-unele-aspecte-privind-sistemul-judiciar/) și revenirii la competențele anterioare ale parchetelor cu privire la cercetarea penală a magistraților, că toate organismele europene și internaționale relevante, precum și partenerii strategici ai României au criticat îndelung înființarea SIIJ și au recomandat desființarea acesteia, iar Comisia Europeană, în cererile de decizie preliminară aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a concluzionat că înființarea acestei secții încalcă art.19 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este evident că organizarea de noi dezbateri pe această temă reprezintă un demers inutil.

  • În urmă cu jumătate de an, asociațiile profesionale ale magistraților au transmis puncte de vedere actualului Guvern, prin Ministerul Justiției, însoțite de propuneri legislative în vederea desființării SIIJ. La 4 februarie 2020, data publicării Proiectului de lege pus în discuție, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au criticat public anumite dispoziții incluse în acest proiect de lege ca o contraparte la desființarea SIIJ, desființare pe care o considerăm absolut necesară și neîntârziată. Cu această ocazie, am constatat că, pe lângă dispozițiile privind desființarea SIIJ și revenirea la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării acestei secții, proiectul de lege mai conține și o serie de dispoziții, calificate de Ministerul Justiției, prin comunicatul de presă aferent, drept ”garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri”.

  • La acea dată, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au atras atenția că astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de magistrații onești din România și că asemenea filtre în calea tragerii la răspundere penală a magistraților sunt în mod evident neconstituționale, pentru că ar situa magistrații deasupra cetățenilor obișnuiți.

  • Prin aceste dispoziții aflate în stadiul de propunere, se dorește ca punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor să se încuviințeze de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Reiterăm faptul că nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Nici propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este rezonabilă, Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniind că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigație, o atare concluzie desprinzându-se și din hotărârea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficiență gravă a sistemului de justiție penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).

  • Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public. Faptul că în prezent secțiile CSM încuviințează luarea față de magistrații cercetați penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieții private (percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esența urmăririi penale, spre deosebire de trimiterea în judecată".

Epopeea Secției speciale

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.

Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.

Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.

Secția specială a fost criticată puternic de către organismele europene. Comisia Europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.

CITEȘTE ȘI: Parchetul General: Proiectul USR privind desfiinţarea este deficitar / SIIJ: Înfiinţarea Secţiei nu afectează lupta împotriva corupției






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1714 vizualizari

  • 0 (8 voturi)    
    zadarnic (Marţi, 23 iunie 2020, 20:23)

    cucuveauamov [utilizator]

    pina nu e pus d. Negulescu ministru la justitie am iesit degeaba la girafa
  • +2 (6 voturi)    
    Predoiu il imita pe Slugarel Toader ! (Marţi, 23 iunie 2020, 20:47)

    Susufler0 [utilizator]

    Asta-i buna ! :((
  • +3 (5 voturi)    
    Cum să fie serios? (Marţi, 23 iunie 2020, 21:21)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Cu „liberalul” Predoiu ce este serios?
  • 0 (2 voturi)    
    Mda (Marţi, 23 iunie 2020, 23:04)

    Tony_K [utilizator]

    Cand am zis in ziua cand a fost ales ca e un papa lapte si nu v-a schimba absolut nimic, mi-am luat numai minusuri. Acum luati pe paine. Cel mai stears politician, o imagine a neputintei, a unui om courupt, condus de mafia de din umbra! Atat.
  • +1 (1 vot)    
    MOTIV (Miercuri, 24 iunie 2020, 10:45)

    jidanul [utilizator]

    Un motiv extrem de bun pentru care SSIJ trebuie sa existe este judecatorul care l-a eliberat pe criminalul in serie care a incendiat-o pe minora de 17 ani. Acel judecator nici nu avea voie sa gandeasca eliberarea acelui criminal si pentru asta judecatorul trebuie anchetat si trebuie sa raspunda civil si/sau penal.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by