Parteneriat media

InspiraTIFF cu creatoarea La Blouse Roumaine, Andreea Diana Tănăsescu: „Acum, după pandemie, se întâmplă ceva extraordinar - atelierele mici, artizanii încep să aibă câștig de cauză”

de     HotNews.ro
Luni, 22 iunie 2020, 15:05 Actualitate | Esenţial


INSPIRATIFF_Andreea Diana Tanasescu
Foto: TIFF
Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine și inițiatoarea Zilei Universale a Iei, sărbătorită pe 24 iunie, discută cu jurnalistul Mihnea Măruță despre locul iei în istoria culturală, branding cultural, folclor și kitsch, valorizarea motivelor tradiționale în industriile creative. Interviul din seria InspiraTIFF poate fi vizionat gratuit pe platforma de streaming TIFF Unlimited (nlimited.tiff.ro) luni, 22 iunie, de la ora 20:00, de oriunde din lume.

În 2012, Andreea Diana Tănăsescu a pus bazele primei comunități online dedicată iei, La Blouse Roumaine. Promovând ia ca brand de țară, ea a propus ca ziua de 24 iunie, cunoscută în calendarul popular ca sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica), să marcheze prima celebrare a iei românești, sub denumirea de Ziua Universală a Iei. Ințiativa a avut succes, luând astfel naștere o mișcare culturală de repoziționare a iei, portului și textilelor tradiționale.


Principalele declarații:
  • Poate pare frivol să te gândești că este o haină, însă trebuie să stăm să ne gândim că toate aceste moșteniri pe linie textilă spun o poveste despre cei care le-au purtat, spun o poveste despre comunități întregi, care vin din secole de istorie. Și atunci e ceva și la nivel transcendental, zic eu, însă pentru mulți români a fost o bună ocazie să își afirme identitatea.
  • Regina Maria a ales-o ca port-drapel al identității noastre culturale. Noul stat România de acum 100 de ani avea ia pe bancnote, peste tot. Chiar astăzi am venit de la Muzeul de Artă și ne spuneau curatoarele de acolo că Regina Maria a comandat numai tablouri cu ii pentru sufrageria regală... Dar stăm și ne întrebăm de ce toți au ales-o, de ce toți au indicat – da, acolo e inspirația, acolo e matricea noastră culturală. Eu cred că povestea noastră despre lume și viață – inserată, cusută, țesută în această ie – este foarte, foarte interesantă și este ceea ce ne dorim noi pentru viitor, mai mult decât pentru trecut.
  • E o discuție amplă legată de statutul femeii în satul tradițional. Sunt și bune, sunt și rele. Conform legilor de atunci, femeia nu avea drepturi, și asta știm cu toții. Era o societate complet patriarhală, însă una erau legile și alta era viața de zi cu zi, și femeia a reușit să-și impună această funcție magică: ea era responsabilă de zona sacrului. Și, acolo, ea a construit această platoșă spirituală, pe care a introdus-o în tot ce a creat. Nu avem prea multe exemple de artiste, de creatoare, de pe la 1800. Însă avem generații de creatoare, avem, pe linie maternă, o creativitate incredibilă a femeilor care au realizat aceste opere de artă. Și astăzi se și discută despre introducerea iei, și nu numai, în panteonul artei clasice, nu doar al artei tradiționale.
  • Nu știu, e [o rușine] istorică, e culturală, dar ne este foarte greu să recunoaștem că venim din țărani. Că avem o cultură țărănească extraordinară? Nu. O considerăm o cultură populară, ruginită, și atunci fugim de ea. Bineînțeles că uneori e ușor de înțeles, gândindu-ne la momentele din anii '80, când toată povestea s-a dus spre Cântarea României, și nu mai era un loc de mândrie națională, ci ceva de care voiai să scapi.
  • Despre falsul folclor și kitsch: Cu el ne luptăm cel mai mult, de fapt. Ceea ce este uluitor e că este sprijinit de autorități foarte mult. În momentul în care noi avem o astfel de comoară – copiată, îndrăgită, care inspiră o întreagă lume și e o resursă creativă incredibilă –, noi insistăm să investim în spectacole folclorice care nici nu mai au legătură cu folclorul, până la urmă.
  • Cum ar suna o lege care să protejeze motivele tradiționale: Simplu, ar indica faptul că aceste motive, modele și tehnici nu pot fi preluate oricum, fără a fi respectată originea lor și fără a exista un acord cu gestionarii acestui patrimoniu. Faptul că acest patrimoniu imaterial nu e o clădire, nu e un monument istoric, ne dă sentimentul că poate fi folosit mult mai ușor, dar nu este așa. Patrimoniul intangibil este la fel de important ca patrimoniul tangibil și cea mai importantă clauză a acestei legi este aceea ca, de acum înainte, industriile creative să intre în dialog cu comunitățile patrimoniale, cele care gestionează această tradiție transmisă din generație în generație. Pentru că ce se întâmplă în România acum se întâmplă și în Mexic, se întâmplă și în Africa, se întâmplă în multe alte țări unde industria vestică a modei a intrat într-un marș colonial și imperialist, așa, în care totul a fost preluat, înglobat, introdus în fashion și transformat ca identitate.
  • Ziua Universală a Iei: S-a sărbătorit în Republica Dominicană, unde erau români, s-a sărbătorit într-un sat din Tanzania, unde era o profesoară româncă, și toți elevii ei și- au făcut, așa, niște bluze din hârtie... La un moment dat, Ordinul «Smaranda Brăescu», care e un grup de parașutiste, s-a îmbrăcat în ie pentru Ziua iei. A fost un an în care însoțitorii de bord de la Tarom și de la Blue Air au purtat ie, a fost o emoție extraordinară pentru toată lumea...”
  • Despre viitorul artizanilor în industria modei: Înainte de pandemie existau colecții de modă care apăreau în magazine la o săptămână sau două săptămâni – nici nu poți să faci față la un asemenea ritm, nici măcar ca designer... De asta se și explică prezența motivelor tradiționale – cine mai are timp să creeze în două săptămâni? Or, acum, după pandemie, se întâmplă ceva extraordinar, se reașază tot acest spectru, pentru că atelierele mici, artizanii, fabricile de dimensiune medie încep să aibă câștig de cauză, fiind mult mai reziliente în fața acestui șoc. Viitorul aparține rețelelor și în industria modei, iar rețelele conectate la comunități vor crea colecții personalizate: ne ducem către o altă lume, în care noi, ca țară, am putea avea un alt cuvânt de spus.

Personalități și voci relevante în cultură, tehnologie, educație, medicină, antreprenoriat, marketing și alte domenii cheie intră în dialog cu jurnalistul Mihnea Măruță despre frământările și provocările vremurilor actuale, în cadrul interviurilor InspiraTIFF.

InspiraTIFF este un proiect mai amplu al echipei Festivalului Internațional de Film Transilvania, care-și propune să reunească antreprenori, lideri, vizionari, inovatori și artiști, într-un eveniment care să includă prezentări interactive, masterclass-uri, workshop- uri, dar și expoziții, performance-uri și evenimente de socializare.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1449 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by