Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru Legea privind impozitarea pensiilor speciale și pentru proiectul de lege care prevede că nu beneficiază de liberare condiţionată condamnaţii care execută pedepse pentru omor, viol, corupere sexuală a minorilor, tâlhărie calificată sau exploatarea cerşetoriei.
În ceea ce privește impozitarea pensiilor speciale, Înalta Curte acuză, printre altele, că „instituirea taxei contravine principiului independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție”, are „un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituție” și încalcă principiul proporționalității și supremației legii.
Votul Înaltei Curți, constituite în Secții Unite, în a fost unanim. De notat că niciun proiect de lege care a încercat să modifice pensiile speciale nu a trecut de Curtea Constituțională.
Care sunt cele două proiecte contestate la CCR:
- Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018)
- Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019).
La proiectul de lege privind eliberarea condiționată, ÎCCJ a formulat atât motive extrinseci, cât și intrinseci.
- Sub aspect extrinsec: sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, adoptată de Camera Deputaţilor conţinând o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).
- Sub aspect intrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la exigenţele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), întrucât excluderea de la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art. 214 - 216 din Codul penal şi menţinerea beneficiului liberării condiţionate pentru infracţiuni contra persoanei a căror gravitate rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată, deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea condiţionată.
Ca și la primul proiect, ÎCCJ invocă motive extrinseci și intrinseci și la proiectul privind impozitarea pensiilor speciale, de care beneficiază, printre alții, toți magistrații dar și membrii Curții Constituționale.
Sub aspect extrinsec:
- sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, întrucât, printr-o lege adoptată după procedura prevăzută pentru legile ordinare se modifică implicit dispozițiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, fiind totodată nesocotite decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020;
- sunt încălcate dispozițiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, legea în cauză fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor;
- sunt încălcate dispozițiile art. 134 alin. (4) din Constituție, legea fiind ă cu încălcarea exigențelor legale şi constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Sub aspect intrinsec:
- este încălcat principiului statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste și echitabile prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, precum și încălcarea principiului egalității statuat de art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
- instituirea taxei contravine principiului independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție; instituirea taxei are un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituție și încalcă principiul proporționalității și supremației legii;
- având în vedere caracterul nejustificat al măsurii, instituirea taxei suplimentare este de natură să încalce și dispoziţiile art. 44 din Constituție, precum și pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
În sprijinul său, ÎCCJ invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr.6/1993, nr.3/1994, nr.3702012, nr.686/2016, nr.538/2017, nr.586/2018, nr.702/2019, nr.20/2020 și nr.153/2020), cât și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (Stec și alții c. Regatului Unit, Rasmussen c.Poloniei, Kjartan Asmundsson c.islandei, Muller c.Austriei, Gaygusuz c.Austriei, Buchen c. Republicii Cehe), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (Kobler c.Austriei – C-224/01), legislația relevantă a Uniunii Europene, precum și diferite documente internaționale privind statutul și garanțiile de independență a judecătorilor.
Ce prevăd cele două proiecte de lege contestate de Înalta Curte la CCR
- impozitare de 10% pentru sumele între 2.001 și 7.000 de lei
- impozitare de 85% pentru sumele care depășesc pragul de 7.001 de lei
Tot miercuri, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, un proiect de lege care prevede că nu beneficiază de liberare condiţionată condamnaţii care execută pedepse pentru omor, viol, corupere sexuală a minorilor, tâlhărie calificată sau exploatarea cerşetoriei.
„Nu beneficiază de liberare condiţionată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârşirea uneia sau mai multe dintre faptele prevăzute la art.188, 189, 214 - 216, 218 - 221, 234 sau 236”, se arată în proiectul care modifică Codul penal. Aceste articole se referă la omor, omor calificat, viol, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, exploatarea cerşetoriei.
Proiectul mai spune că liberarea condiţionată în cazul detenţiei pe viaţă poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de închisoare. În cazul celor care se află în închisoare, se dispune liberarea condiţionată dacă cel condamnat a executat cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin patru cincimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
1
34
