Bogdan Dumitru, Chief Technology Officer (CTO) al Bitdefender, compania care a dezvoltat unul dintre cele mai bune antivirusuri de pe piață, la nivel mondial, este noul invitat al seriei de interviuri InspiraTIFF cu jurnalistul Mihnea Măruță, pe platforma de streaming TIFF Unlimited. Interviul poate fi vizionat gratuit pe unlimited.tiff.ro, de oriunde din lume, luni, 8 iunie, de la ora 20.00.

INSPIRATIFF_Bogdan DumitruFoto: TIFF

O discuție despre cum arată războaiele nevăzute din mediul online, scenariile unei pandemii informatice, cum găsești punctul vulnerabil al unui virus, ce se întâmplă când te uiți la un film piratat, ce înseamnă computer cuantic și cum ar putea arăta un proiect de țară construit în jurul tehnologiei.

Bogdan Dumitru are peste 15 ani de experienţă în securitatea informatică, iar în prezent coordonează echipele de cercetare şi dezvoltare ale Bitdefender, din poziția de Chief Technology Officer (CTO). A mai jucat rolul de inventator, angel investor ori îndrumător în startup-uri româneşti și e pasionat de tehnologie și implicațiile ei asupra lumii.

Principalele declarații:

  • Slăbiciunea unui virus [informatic] este omul din spate. Poate n-a respectat un anumit protocol, poate că a uitat să facă ceva anume, poate că a avut un mesaj de transmis pentru că l-a părăsit iubita, și a pus acolo o semnătură specifică...
  • Despre profilul celor care lansează atacuri cibernetice: Oamenii vor recunoaștere, vor să fie admirați pentru munca lor, iar cei care stau în spatele biroului nu au parte, în general, de așa ceva. Așa că începe o adevărată țesătură – imaginară, de multe ori – care duce la astfel de scăpări. Cred că de aici vin scăpările. Și sunt exemple de atacuri specifice, dintr-o zonă către o anumită entitate guvernamentală, care conțin în cod anumite scăpări...
  • Despre munca de „detectiv” cibernetic: Asta le spun studenților mei – că, dacă vor să joace un joc de spionaj veritabil, pot să-l joace pe ăsta. Am, totuși, o umbră de reținere, pentru că nu aduci o contribuție directă și imediată umanității: nu faci decât să te protejezi de cineva care vrea să facă ceva rău.
  • O hiper-pandemie informatică ar avea efecte mult mai dramatice asupra economiei. Pentru că ar afecta lanțul de livrări de alimente, de energie, poate chiar de apă și gaze naturale, mai ales în anumite zone, în metropole.
  • Vor exista invariabil două tipuri de inteligență artificială: bună și rea. Cu alte cuvinte, oameni ca noi, naivi, vom avea parte și noi de ajutor din partea unei inteligențe artificiale antrenate spre a face bine. Acest joc al cunoașterii, al frontierei dintre bine și rău, va funcționa și aici. Nu cred în aceste distopii în care cine știe ce entitate pune stăpânire pe lume, iar noi, ceilalți, vom fi niște mici producători de energie sau niște mici sclavi ai entității respective. Vom avea și noi acces la resurse, vom putea face disidență, o luptă de gherilă împreună cu inteligența artificială care e de partea noastră...
  • Ce variante are un tânăr inovator român: Ce i-ar rămâne unui tânăr care vrea să facă ceva în sensul ăsta? Să plece, să lucreze pentru o mega-corporație din afară, pentru că așa e validat în România, sau, dacă rămâne, singura lui posibilitate e să facă tehnologie – adică să se întoarcă la creion și hârtie, să vină cu teorii matematice mai elaborate, cu algoritmi mai complecși, și să creeze, de fapt, proprietate intelectuală, pe care să n-o fructifice în România, că n-ar ști OSIM-ul ce să facă cu ea, dar să o vândă pe bani grei...
  • Un proiect de țară construit în jurul IT-ului: Ce putem replica în România este acea simbioză care a avut loc în Statele Unite în anii '50-'60-'70, când câteva firme, nu multe, împreună cu câteva universități, au pus bazele Computer Science-ului. Asta putem să facem, pentru că putem să o facem cu un grup mic de oameni, și fiind un grup mic, ar permite să se și materializeze.
  • Uite, asta e formă de naționalism aplicat, nu de demențe: m-aș concentra pe ce ne-a mai rămas, pe puștii din licee și din facultăți, și le-aș explica foarte clar că informatica și matematica se înțeleg al naibii de bine în limba română. Crede-mă. E minunat să gândești matematică în limba română. E mult mai frumos decât în engleză sau în altă limbă.

Personalități și voci relevante în cultură, tehnologie, educație, medicină, antreprenoriat, marketing și alte domenii cheie intră în dialog cu jurnalistul Mihnea Măruță despre frământările și provocările vremurilor actuale, în cadrul interviurilor InspiraTIFF. Discuțiile pot fi urmărite gratuit în fiecare luni, de la 20.00, pe platforma unlimited.tiff.ro, și pot fi accesate oricând de abonați.

InspiraTIFF este un proiect mai amplu al echipei Festivalului Internațional de Film Transilvania, care-și propune să reunească antreprenori, lideri, vizionari, inovatori și artiști, într-un eveniment care să includă prezentări interactive, masterclass-uri, workshop- uri, dar și expoziții, performance-uri și evenimente de socializare.