Curtea Constituțională a decis că prelungirea mandatelor aleșilor locali prin ordonanță de urgență este neconstituțională, Parlamentul fiind cel care trebuie să decidă prin lege acest lucru. Și legea prin care Parlamentul a adoptat OUG-ul și în care PSD a impus ca Parlamentul să fie cel care va stabili data alegerilor locale a fost declarată neconstituțională. Totuși judecătorii fac precizarea că Parlamentul este cel care va decide dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern.

Judecătorii de la Curtea ConstituționalăFoto: AGERPRES

CCR precizat că prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale se face de Parlament, nu prin OUG. Astfel, ordonanța fiind neconstituțională, și legea de aprobare a sa este la fel, aleșii trebuind să fi respins actul normativ al guvernului.

„Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităților administrației publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale, care nu lasă astfel la latitudinea Parlamentului dacaă data alegerilor va fi stabilită de el sau de Guvern.

Comunicat oficial al CCR:

  • Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale, obiecție formulată de un număr de 71 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
  • În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale sunt neconstituţionale.
  • În esenţă, Curtea a constatat că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale consacră un paralelism legislativ nepermis, având în vedere că, la data adoptării sale, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ.
  • Parlamentul avea obligaţia constituţională ca la adoptarea legii să elimine ordonanţa de urgenţă antereferită din fondul activ al legislaţiei. Întrucât nu a realizat acest lucru, s-a ajuns la situaţia existenţei concomitente a două acte normative care au acelaşi domeniu de reglementare, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) din Constituţie.
  • Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, obiecții formulate de un număr de 73 de deputați și de Guvernul României.
  • În cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, cât şi legea de aprobare a acesteia sunt neconstituţionale, fiind contrare art.1 alin.(4) şi (5), art.61 alin.(1) şi art.115 alin.(6) din Constituţie, după caz. Curtea a reţinut că prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale a fost realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, care a fost aprobată, cu modificări şi completări, de Parlament, prin lege.
  • Or, prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale se realizează numai prin lege organică, adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.
  • În aceste condiţii, Parlamentului îi revenea obligaţia constituţională de a respinge ordonanţa de urgenţă astfel adoptată, şi nu de a o aproba.
  • Totodată, Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităților administrației publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern.

Pe 13 mai, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat OUG privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016 - 2020, cu amendamente.

"Mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc cu cel mult 6 luni de la data încetării stării de urgenţă sau stării de alertă", stipulează proiectul.

Acesta mai prevede că procedurile privind organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se iniţiază în termen de 6 luni de la data expirării duratei stării de urgenţă sau stării de alertă, iar data alegerilor se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării.