Europarlamentarul PSD Victor Negrescu susține că cele 33 de miliarde de euro promise României prin planul de relansare economică a UE sunt, deocamdată, doar pe hârtie. În curând vor începe negocierile, principalele subiecte discutate la nivel european în privinta acestei alocări se referă la cuantumul granturilor versus împrumuturi și la condiționalități.
Eurodeputatul a precizat că până în acest moment nu a fost contactat de autoritățile de la București în perspectiva acestor negocieri și a făcut un apel la consens al tuturor partidelor politice din România pe această temă.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței online Acţiunea UE pentru combaterea efectelor pandemiei COVID-19, organizată de Biroul Parlamentului European în România.
Hotnews.ro l-a întrebat pe eurodeputatul român despre condiționarea alocărilor de anumite aspecte constatate în Raportul de țară, inclusiv statul de drept, precum și despre dialogul eurodeputaților români cu autoritățile de la București în perspectiva negocierilor care urmează. Iată răspunsurile:
- Principalele două subiecte discutate la nivel european în privinta acestei alocări se referă la cuantumul granturilor versus împrumuturi și la condiționalități. Țările care s-au declarat sceptice cu privire la această propunere doresc să existe mai puține granturi și mai multe împrumuturi. Acesta este primul lucru care se poate întâmpla, din cele 33 de miliarde să nu avem 19 miliarde granturi și să avem mai puțini bani alocați sub formă de granturi, ceea ce va conduce la dificultăți în a accesa acești bani. Al doilea lucru, se vorbește și despre cuantumul total, că ar fi o sumă mult prea mare și că ar trebui diminuată sau reajustată și, evident, sunt state care contribuie mai mult decât primesc și care pot solicita alocări financiare suplimentare. România este al șaselea stat în UE ca dimensiune și a primit a șasea sumă.
- Trebuie să spunem că există indicatori măsurați pe ultimii trei ani, evoluția PIB. Suplimentar, noi avem o serie de probleme, în ceea ce privește raportările. De multe ori am raportat niște chestiuni, și în ultima perioadă, care sunt mai poziție decât realitatea. Culmea că am raportat lucruri mai bune decât realitatea ne poate aduce dezavantaje. Aici trebuie să fim extrem de transparenți. Sunt oprimist, dar în același timp sunt extrem de realist. Aceste sume sunt raportate la anumite lucruri pe care noi le transmitem și la procesul semestrului European. Faptul că nu stăm bine, culmea, ne ajută să aducem bani, dar faptul că autoritățile de la București au criticat, de exemplu, previziunile economice din Raportul de țară, care anticipau un deficit mai mare și probleme în ceea ce înseamnă sustenabilitatea financiară, acest lucru nu e tocmai bun. Adică astea sunt cifrele analizate de CE și astea ne-au dus la 33 de miliarde de euro. Dacă noi le contestăm cum le-am contestat în ultimele săptămâni riscăm să contestăm și alocarea bugetară. În semestrul european s-a introdus componenta de stat de drept și monitorizare pe domeniul justiției.
- Există state care vor o condiționalitate puternică în raport cu tatul de drept, adică dacă nu respecți acele recomandări să fii penalizat în ceea ce privește alocarea financiară. Dar trebuie să existe un consens la nivelul Consiliului European. Statele care vor avea cele mai multe probleme în acest sens se vor opune unei condiționalități în această privință și vor merge pe o formulă mult mai flexibilă în ceea ce privește această condiționalitate. Aici este hopul. De aceea spun că ne-am bucurat într-o manieră prematură.
- Este nevoie să dialogăm cu toții la nivelul clasei politice din România. Poate un nou consens de la Snagov în ceea ce înseamnă implementarea acestui plan de relansare economică.
- Nu am fost contactat, de la începutul mandatului, deloc de autoritățile române privind ce am putea face și cum am putea accesa banii europeni. România nu a făcut nimic să primească 33 de miliarde, pe hârtie momentan.
- De acum începe rolul nostru să asigurăm aceste finanțări. Fac un apel să lucrăm cu toți împreună pentru a aduce resurse financiare României
În conferință au fost abordate următoarele subiecte:
- Planul European de Redresare Economică Next Generation EU și oportunități europene;
- Rapoarte şi proiecte coordonate de către deputatul Victor Negrescu (Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, Politica privind educaţia digitală, Noi strategii pentru IMM-uri);
- Problematica lucrătorilor români în Uniunea Europeană.
2
0
