Proiectul de lege depus de USR la Camera Deputaţilor privind desfiinţarea controversatei Secţii de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) va fi luat în discuție joi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. CSM trebuie să dea un aviz pe acest proiect, deoarece are legătură cu justiţia şi cariera magistraţilor.
Proiectul a fost depus la Camera Deputaților la începutul lunii mai și este semnat de 40 de deputaţi şi senatori de la USR, dar şi de deputatul neafiliat Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei. CSM trebuie să dea un aviz pe acest proiect deoarece are legătură cu justiţia şi cariera magistraţilor.
USR motivează că a depus acest nou proiect de lege pentru desființarea Secției speciale, în condițiile în care proiectul anterior depus a fost respins în Parlament de majoritatea controlată de PSD, iar "Guvernul PNL nu pare să se grăbească în demersul de desființare a acestei structuri create la comanda lui Liviu Dragnea pentru a-i intimida și șantaja pe procurori și judecători".
USR mai spune că desfiinţarea SIIJ nu doar că este în linie cu cerinţele Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, dar se impune şi prin prisma rezultatelor obţinute în 2019 de această structură: din 417 dosare soluţionate în 2019, 415 au fost clasate şi doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpaţi. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, DNA a soluţionat 2.694 de dosare şi a dispus trimiterea în judecată în 235 de cauze, cuantumul prejudiciului reţinut în actele de inculpare fiind de circa 156,4 milioane euro.
"Nu trebuie să uităm că Secția specială a fost înființată la dorința lui Liviu Dragnea pentru a-i putea intimida sau chiar înlătura pe magistrații incomozi. Ne amintim de șicanele făcute fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în plin proces de negociere pentru desemnarea procurorului-șef european. Ne amintim și de deciziile de retragere a apelului în procese importante, precum cel al fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc și cel în care era implicat fugarul Sebastian Ghiță. Această structură trebuie desființată și ne-am săturat să așteptăm ca Ministerul Justiției și Guvernul să vină cu mult anunțatul proiect de lege de desființare. Și nici ordonanță de urgență nu dau semne că ar intenționa să adopte, deși ar fi putut, în condițiile în care referendumul din 2019 a avut drept scop sprijinirea Justiției, și au modificat deja Codul penal prin OUG 28/2020”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.
USR reamintește avertismentul emis de Comisia Europeană încă de la înființarea SIIJ, potrivit căruia noua structură poate fi "utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora”. De asemenea, GRECO a atras atenția că "această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante sensibile”.
Și fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall a cerut CSM să avizeze favorabil proiectul de desfiinţare a SIIJ, susţinând că această structură a fost "o şmecherie" menită să-i ajute pe cei care încalcă legea.
"Joi este o zi importantă: pe ordinea de zi a plenului CSM se află, spre avizare, propunerea legislativă de desfiinţare a SIIJ, propunere legislativă iniţiată şi semnată de mine împreună cu mai mulţi colegi parlamentari de la USR. Sper ca plenul CSM să avizeze favorabil această iniţiativă legislativă. Am spus dintotdeauna că această Secţie specială, aşa cum a fost moşită de Iordache şi gaşca celor care se pare că au participat la întâlnirile <
Camera Deputaților este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională pe acest proiect.
CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE AL USR PENTRU DESFIINȚAREA SIIJ
Controversata secție de anchetare a magistraților, a cărei desființare a fost propusă printr-un proiect de lege de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, fără să se întâmple însă ceva, a revenit recent în discuție. Aceasta, după ce în 28 aprilie, Comisia nr. 2 - Resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, coordonată de judecătoarea Mariana Ghena, a decis, cu majoritate de voturi, declanșarea concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) şi a altor funcţii de execuţie din cadrul secției, potrivit minutei ședinței. Deciziile au fost trimise plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care le-a respins.
Epopeea Secției speciale
În 27 decembrie 2019, Guvernul a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
În 4 februarie, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției propune prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.
Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.
Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.
Secția specială a fost criticată puternic de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
4
8
