Premierul Ludovic Orban a declarat referitor la unele proiecte de lege dezbătute în Parlament pe probleme reglementate deja prin ordonanţe de urgenţă, că "vin ca un ecou care măresc costurile. Şi aşa deficitul este mare. Nu cred că vom putea evita un deficit de 6-7 procente. De unde să ne mai permitem alte cheltuieli care să ne arunce deficitul până într-un punct în care să nu mai putem face faţă plăţilor, în ritmul în care a pornit Parlamentul", a declarat premierul.
"Să vă dau doar câteva exemple. Am adoptat OUG în care am dat posibilitatea cetăţenilor şi companiilor să amâne plata ratelor, să le fie suspendată plata ratelor până la 9 luni. România este ţara în care a fost adoptată măsura cu cea mai mare adresabilitate. Cu toate acestea a venit Parlamentul şi a zis că nu e bine şi a încercat de exemplu să-i introducă în amânarea ratelor pe rău platnici în condiţiile în care este evident că nu se poate aplica o suspendare când omul nu-şi plătise ratele încă dinainte de declanşarea epidemiei din alte motive. Acum au dat o lege prin care e pus ANAF-ul să facă plaţi pentru chirii, în condiţiile în care au fost scutite anumite categorii de beneficiari de plata chiriilor, peste scutirile pe care le-a dat Guvernul prin ordonanţe.
De unde să faci faţă la toate aceste cheltuieli? Şi mai sunt şi alte legi care vin aşa ca un ecou care măresc costurile pentru care trebuie să se uite la buget să vadă ce eforturi facem ca să creştem veniturile bugetare, să creştem gradul de colectare, să stimulăm companiile şi cetăţenii să-şi plătească taxele şi impozitele. Şi aşa deficitul este mare. Nu cred că vom putea evita un deficit de 6-7 procente. De unde să ne mai permitem alte cheltuieli care să ne arunce deficitul până într-un punct în care să nu mai putem face faţă plăţilor, în ritmul în care a pornit Parlamentul, parcă în mod deliberat vor să ne aducă în situaţia în care România să nu mai aibă capacitata să facă faţă plăţilor care sunt generate de toate aceste reglementări populiste", a declarat premierul la România TV.
În ceea ce priveşte estimările Comisiei Europene sau estimările făcute de alte instituţii internaţionale, "sunt nişte estimări care se bazează pe prognoze care nu ţin cont de elemente importante".
"În primul rând, nu ţin cont de politicile publice, de reacţia Guvernului, de măsura în care Guvernul are capacitatea de a mobiliza resurse pentru a susţine companiile şi angajaţii. În ceea ce ne priveşte, pregătim un pachet de măsuri extrem de amplu, care vizează recuperarea cât mai rapidă a economiei şi reluarea creşterii economice într-un timp cât mai scurt", susţine premierul.
Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice din România era deja în risc înainte de apariția COVID-19, ca urmare a deficitelor mari și a creșterii semnificative prognozate a costurilor de îmbătrânire, în special a pensiilor, se arată în recomandările anuale către cele 27 de state membre, denumite Semestrul European, publicate miercuri de Comisia Europeană.
„Pensiile au crescut cu 15% în septembrie 2019, în urma adoptării legii pensiilor din vara aceluiași an, și ar urma să crească cu 40% în septembrie 2020 și apoi să urmeze recalcularea în septembrie 2021. Astfel, cheltuielile cu pensiile vor crește substanțial în perioada 2020-2022. Riscurile asupra sustenabilității fiscale cresc în continuare prin impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și a efortului fiscal necesar pentru amortizarea acesteia”, se arată în document.
10
5
