​​Curtea Constituțională a decis că ordonanța de urgență este constituțională, în măsura în care restrângerea drepturilor este făcută prin lege.

Judecătorii de la Curtea ConstituționalăFoto: AGERPRES

Curtea Constituţională a stabilit, miercuri, în unanimitate, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului care reglementează starea de alertă este constituţională.

Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale.

„În motivarea soluției pronunțate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, astfel că, respectând cadrul constituțional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, pe 6 mai, cu o excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.

„Avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a 'stării de alertă', care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara. În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie”, explică Avocatul Poporului.

Potrivit sursei citate, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile articolului 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală. Autorităţile administraţiei publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor.

Întreaga motivaţie pe care se bazează opinia Avocatului Poporului se regăseşte pe site-ul instituţiei, la secţiunea Contencios Constituţional - Excepţii de neconstituţionalitate - 2020.

Stire în curs de actualizare