O opinie a fost publicată în Spiegel și reprodusă de Hungary Today cu titlul „Un agitator laureat cu premiul Charlemagne”. Conform autorului, o manifestare recentă a președintelui român pare o reminiscență din „vremuri negre”. Președintele român a acuzat recent partidul social-democrat din țară că „încearcă pe ascuns” să „înapoieze Transilvania Ungariei”.
Camera Deputaților din România, în care cel mai mare grup aparține PSD, nu programase un vot pentru un proiect de lege (n.red.: articolul nu precizează autorii proiectului) pentru autonomia teritoarială a ținutului secuiesc. Conform legilor române, proiectele care nu sunt votate în 45 de zile după prezentare sunt considerate aprobate automat. Deși era de negândit de la bun început că proiectul va deveni lege, președintele Klaus Iohannis tot a acuzat Partidul Social Democrat (PSD) că „vrea să realipească Transilvania de Ungaria”. Proiectul a fost respins între timp de Senatul României, cealaltă cameră a Parlamentului.
Iohannis a spus că, în timp ce încerca să combată pandemia coronavirus ca președinte împreună cu guvernul, reprezentanții minorității ungare și opoziția social-democrată au complotat. „Se străduie în birourile secrete ale Parlamentului să dea Transilvania ungurilor”, a spus Iohannis. Apoi s-a adresat personal șefului social-democraților, Marcel Ciolacu, întrebând „Ce ți-a promis în schimb liderul de la Budapesta, Viktor Orban?”.
Articolul reamintește că Iohannis a primit la sfârșitul anului trecut premiul Charlemagne (Karlspreis). În fiecare an, orașul Aachen acordă premiul unei personalități caracterizate de apărarea valorilor europene.
Keno Verseck, autorul articolului, reamintește și că Iohannis a fost anterior considerat un „politician care rezistă tentațiilor naționaliste”. El a adăgat că „... în Europa de est, aceasta a încetat demult să fie o regulă printre șefii de state și de guverne, de aceea a primit Iohannis premiul Charlemagne de la Aachen”.
Autorul textului de opinie menționează că „Iohannis aparține minorității sașilor transilvăneni din România, care au fost suspectați colectiv de fascism după al doilea război mondial și, ca toate minoritățile din țară, au suferit experiențe dureroase în timpul dictaturii de un naționalism grotesc a lui Ceaușescu. Dar acum Iohannis însuși practică un joc politic cu unul din cele mai rele clișee ale naționaliștilor români – mitul că Ungaria se străduie să separe Transilvania și folosește minoritatea maghiară din țară ca o coloană a cincea”.
Verseck amintește și de „Martie negru”, când „teoriile conspiraționiste despre secesiunea Transilvaniei au dus România în pragul unui război civil în martie 1990. Și azi, naționaliștii români îi atacă colectiv pe cei aproape un milion și jumătate de maghiari”.
La sfârșitul articolului, autorul subliniază că recentele declarații ale lui Iohannis sunt fără precedent în România postcomunistă. Tot fără precedent este ca „un șef de stat din UE să acuze un vecin din UE că urmărește planuri separatiste în toiul unei crize corona”.
Numeroși politicieni și publiciști proeminenți au condamnat de asemenea declarațiile lui Iohannis, cerând președintelui să prezinte scuze. Premierul maghiar Viktor Orban a reacționat mai degrabă calm – deși nu mai auzise asemenea sentințe „nici în cele mai grele vremuri de anti-democrație și confuzie din România”. Până la o clarificare a declarațiilor lui Iohannis, el a recomandat să nu se aplece nimeni „să ridice mănușa aruncată în fața noastră”.
Autorul articolului, Keno Verseck, a crescut în Republica Democrată Germană, pe care a părăsit-o în 1984. Din 1991 a contribuit ca jurnalist freelancer despre țările din Europa centrală și de sud-est, cu precădere Ungaria și România, unde fost corespondent din 1991 până în 2000 la Budapesta, București, Cluj-Napoca, Brașov și Miercurea Ciuc. A scris și pe teme ca astronomia, astrofizica și călătoriile în spațiu pentru posturi de televiziune, radio și publicații de limbă germană și română. După 2000, a călătorit regulat pentru cercetare în Europa centrală și de sud-est. Articolele sale au apărut, printre altele, în Berliner Zeitung, Der Standard, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Spiegel Online, Die Zeit și Technology Review, iar reportajele sale au fost difuzate de Deutschlandfunk, Westdeutscher Rundfunk, BBC și Deutsche Welle, citează publicația maghiară din Wikipedia.org.
(Articol original din Ungarn Heute bazat pe Spiegel, tradus de Hungary Today)
32
9
