Asociația procurorilor AMASP cere plenului CSM să amâne discuțiile privind concursul pentru conducerea controversatei Secții de anchetare a magistraților, având în vedere că este așteptată o decizie „iminentă” din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea legislației privind înființarea și funcționarea Secției cu Tratatul UE.
Solicitarea vine cu o zi înainte ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii să ia în discuție, joi, organizarea concursului pentru conducerea controversatei secții de anchetare a magistraților.
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) „solicită membrilor C.S.M. amânarea susținerii acestor concursuri până la momentul pronunțării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei iminente decizii în cauzele conexate C-83/19,C-127/19,C-195/19 ce au ca obiect, printre altele, pronunțarea unei decizii de interpretare cu privire la compatibilitatea legislației române privind înființarea și funcționarea S.I.I.J. cu Tratatul privind Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat de presă”.
AMASP reamintește membrilor CSM că o parte dintre întrebările preliminare adresate CJUE vizează tocmai existența și funcționarea SIIJ, respectiv dacă art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opune unei legislații prin care este înființată și organizată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraților, precum și dacă principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alin. (1) al doilea paragraf din TUE și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune înființării acestei Secții, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcție a procurorilor membri ai acestei structuri, modalitatea de exercitare a activității, modul în care este stabilită competența în corelație cu numărul redus de posturi prevăzute în cadrul secției.
Până la acest moment, toate punctele de vedere exprimate în cauză (Comisia Uniunii Europene, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație, Guvernul României-Agentul Guvernamental MAE, Asociațiile de magistrați F.J.R., AMASP și AIJ, state care au intervenit în procedură - Belgia, Danemarca, Suedia), cu excepția poziției reprezentantului C.S.M.- și aceea nu în numele tuturor membrilor, au fost în sensul că înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor, potrivit sursei citate.
AMASP reamintește că în a doua parte a anului trecut plenul CSM a amânat repetat validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorului șef SIIJ, organizat în perioada 15 mai - 18 iunie 2019 și numirea candidatului admis în funcția de procuror șef, motivând tocmai existența acestor cauze pe rolul CJUE.
„Or, la acest moment, stadiul cauzelor la CJUE este unul avansat, având în vedere că la datele de 20 și 21 ianuarie au avut loc dezbaterile în cauză, soluția urmând a fi emisă după depunerea concluziilor de către Avocatul General (notă: termenul inițial stabilit pentru depunerea concluziilor de AG era 31 martie 2020, însă acesta a fost amânat din cauza pandemiei provocate de virusul SARS-nCOV2), iar în cazul în care Curtea va achiesa la argumentele expuse de cvasimajoritatea participanților la proces, decizia pronunțată va produce efecte directe asupra valabilității tuturor activităților de urmărire penale ale Secției”, subliniază asociația procurorilor.
De asemenea, A.M.AS.P. consideră că activitatea S.I.I.J. nu se află într-un blocaj funcțional atât timp cât conducerea acesteia este asigurată de procurorul șef secție adjunct al Secției, numit în urma concursului organizat de către CSM.
„Pe cale de consecință, concluzionăm că organizarea la acest moment a concursurilor de numiri în funcții de conducere și de execuție la SIIJ ar antrena cheltuieli inutile pentru bugetul de stat, generate de salarizarea procurorilor din cadrul acestei secții de parchet, în contextul incertitudinii legate de funcționarea în continuare a acesteia”, se mai arată în comunicat.
Pe ordinea de zi a ședinței de joi a plenului CSM, programată de la ora 10.00, se află următoarele puncte: organizarea concursului pentru numirea în funcţia de procuror şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor și organizarea concursului pentru numirea procurorilor cu funcţii de execuţie din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Controversata secție de anchetare a magistraților, a cărei desființare a fost propusă printr-un proiect de lege de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, fără să se întâmple însă ceva, a revenit recent în discuție. Aceasta, după ce în 28 aprilie, Comisia nr. 2 - Resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, coordonată de judecătoarea Mariana Ghena, a decis, cu majoritate de voturi, declanșarea concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) şi a altor funcţii de execuţie din cadrul secției, potrivit minutei ședinței.
Deciziile au fost trimise plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care ar urma să ia hotărârea finală.
Demersul a fost contestat de Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și de Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”, care spun că nu trebuie să fie o prioritate a unui Consiliu Superior al Magistraturii care își înțelege rolul constituțional și respectă obligațiile internaționale pregătirea unor astfel de concursuri, menite să consolideze o structură de parchet nemaiîntâlnită în niciun stat democratic și criticată de toate organismele europene.
În 27 decembrie 2019, Guvernul a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
În 4 februarie, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției propune prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.
Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.
Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.
Secția specială a fost criticată puternic de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
