Controversata secție de anchetare a magistraților, a cărei desființare a fost propusă printr-un proiect de lege de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, fără să se întâmple însă ceva, revine în discuție. O comisie din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis declanșarea unor concursuri pentru șefia acestei secții și pentru mai multe posturi de execuție, iar acestea ar urma să fie discutate în următoarea ședință a plenului CSM.

Sediul CSMFoto: Agerpres

În 28 aprilie, Comisia nr. 2 - Resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, coordonată de judecătoarea Mariana Ghena, a decis, cu majoritate de voturi, declanșarea concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) şi a altor funcţii de execuţie din cadrul secției, potrivit minutei ședinței.

Deciziile au fost trimise plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care ar urma să le ia în discuție în ședința de săptămâna viitoare, au declarat surse din CSM pentru HotNews.ro.

Asociații de magistrați: Este inadmisibil ca toate autoritățile să se manifeste la nivel declarativ că respectă recomandările organismelor europene, dar faptic să evite să ia măsuri

Demersul este contestat de Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și de Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”, care spun că nu trebuie să fie o prioritate a unui Consiliu Superior al Magistraturii care își înțelege rolul constituțional și respectă obligațiile internaționale pregătirea unor astfel de concursuri, menite să consolideze o structură de parchet nemaiîntâlnită în niciun stat democratic și criticată de toate organismele europene.

Ce spun cele două asociații ale magistraților:

• "Atragem încă o dată atenția asupra faptului că executarea obligațiilor care rezultă din tratatele internaționale în vigoare revine tuturor autorităților din statele semnatare, potrivit competențelor lor. Astfel, față de angajamentele luate de România în procesul de pre-aderare la Uniunea Europeană, de a se conforma Mecanismului de Cooperare și Verificare instituit în domeniul ”Justiție”, față aspectele constatate și recomandările Comisiei Europene cuprinse în rapoartele MCV, față de recomandările Comisiei de la Veneția și cele ale GRECO, de desființare a SIIJ, se impunea ca toate autoritățile să adopte soluții adecvate.
• Organizarea de către CSM de noi concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere și de execuție din cadrul SIIJ nu poate fi, sub nicio formă, o soluție adecvată, în spiritul recomandărilor organismelor europene mai sus menționate.
• Atragem atenția Consiliului Superior al Magistraturii că sistemul judiciar are nevoi reale și foarte stringente, o parte dintre acestea fiind de competența CSM, precum și că există un număr considerabil de cereri de apărare a independenței judecătorilor, procurorilor ori a autorității judecătorești în ansamblu nepuse în discuția CSM, deși au trecut luni de zile de la formularea acestora. Prin urmare, nu înțelegem de unde vine această preocupare a garantului independenței justiției de a consolida o structură care nu doar că a fost apreciată ca potențial instrument de presiune asupra magistraților de majoritatea covârșitoare a magistraților români, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni și toate organismele europene, dar a și dovedit, fapt constatat de organismele internaționale, că temerile exprimate public cu privire la activitatea sa sunt justificate.
• Solicităm Plenului CSM să respingă organizarea acestor concursuri de ocupare a funcțiilor din cadrul SIIJ.
• Solicităm Parlamentului să efectueze, de urgență, modificările necesare pentru punerea în acord a legislației cu recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO, prin desființarea SIIJ și revenirea la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării acestei secții, soluție procedurală care și-a dovedit eficiența în timp, asigurând în același timp o serie de garanții necesare într-un stat de drept care lipsesc în cazul SIIJ.
• Solicităm, de asemenea, executivului să ia măsurile necesare în vederea desființării SIIJ și revenirii la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării acestei secții, fără a amesteca aceste prevederi necesare cu diverse alte măsuri nocive pentru justiție, cum sunt cele care prevăd competențe extraordinare pentru procurorul general al PÎCCJ, incluse în proiectul de lege făcut public în perioada dinaintea desemnării de ministrul justiției a propunerii sale pentru această funcție.
• Atragem atenția că independența justiției – valoarea constituțională amenințată prin perpetuarea existenței SIIJ – a fost pusă prin art. 152 din Constituție la același rang cu caracterul național, unitar și indivizibil al statului al statului român, cu integritatea teritoriului și limba oficială. Prin urmare, și independența justiției trebuie apărată prompt de puterea legislativă și cea executivă, inclusiv prin înlăturarea dispozițiilor legale deja în vigoare care o afectează.
• Subliniem că, potrivit jurisprudenței recente a Curții Constituționale, desființarea SIIJ pe cale de ordonanță de urgență nu ar fi în sine neconstituțională, raportat la rezultatul referendumului din 2019. Prin urmare, există multiple căi de rezolvare a acestei probleme simple și grave cu care se confruntă justiția în prezent, înainte de pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra întrebărilor preliminare trimise de mai multe instanțe din România.
• Considerăm că este inadmisibil ca într-un stat care se pretinde a fi de drept, membru al Uniunii Europene, toate autoritățile să se manifeste la nivel declarativ în sensul că înțeleg să respecte recomandările Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO, dar, în plan faptic, să evite sau să se opună luării măsurilor necesare pentru înlăturarea amenințărilor la adresa justiției.
• În acest context, remarcăm și comportamentul procurorului general al PÎCCJ, care susține, ori de câte ori are ocazia, obligativitatea respectării recomandărilor MCV, dar care, din funcția deținută, știind că aceste recomandări au fost încălcate, își manifestă îngrijorarea cu privire la lipsa de operativitate a SIIJ, iar nu cu privire la faptul că SIIJ încă mai există.
• Această schimbare de abordare la nivelul conducerii Ministerului Public este îngrijorătoare, venind după o opoziție constantă a fostelor conduceri față de înființarea și existența SIIJ, opoziție manifestată, în limitele competențelor, încă din perioada premergătoare înființării secției și care a culminat prin concluziile puse în urmă cu câteva luni de reprezentantul Ministerului Public în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
• Atragem atenția, pe această cale, Consiliului Superior al Magistraturii, Președintelui României, Parlamentului, Guvernului, Ministrului Justiției, procurorului general al PÎCCJ, că, dacă nu se vor respecta în continuare recomandările Comisiei Europene, România riscă să ajungă în situația Poloniei, față de care s-a declanșat deja de patru ori procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce-i revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene (infringement), ca urmare a gravelor încălcări ale principiilor statului de drept".

Epopeea Secției speciale

În 27 decembrie, Guvernul a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

În 4 februarie, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției propune prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

• "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
• (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora", prevede proiectul de lege pus în dezbatere în urmă cu aproape 3 luni.

"Este o prioritate pe care noi vrem să o îndeplinim, nu să o vedem respinsă de o majoritate ostilă. Trebuie să avem în vedere şi contextul în care lansăm acest proiect şi să ne asigurăm că traiectul său este unul prin avizare, aşa cum ne dorim, în sensul adoptării sale şi nu al respingerii", spunea Cătălin Predoiu cu o zi înaintea publicării acestui proiect.

Președintele Klaus Iohannis declara, legat de Secția de anchetare a magistraților, că speră să rămână varianta desființării acesteia, precizând că situația acestei structuri de parchet poate fi reglementată doar prin procedură parlamentară.

Șapte încercări eșuate de numire a Adinei Florea la șefia SIIJ

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.

Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.

Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.

Criticile CE

Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.

De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA, în perioada în care aceasta candida și pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.

Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.