Sectorul ONG, care trăia în principal din donații și sponsorizări, este printre cele mai afectate de criza economică generată de noul coronavirus. Banii disponibili la persoanele fizice și companii au fost mobilizați către spitalele publice, pentru echipamente de protecție și ventilatoare, iar încasările ONG-urilor au scăzut și cu până la 90%. Dacă o parte dintre fundații și-au suspendat fără probleme activitatea după ce Guvernul a permis și acestei categorii intrarea în șomajul tehnic, situația este dramatică în cazul ONG-urilor care prestează servicii socio-medicale, de care este nevoie mai mult ca niciodată, iar numărul solicitanților a crescut.

Centrul HOSPICE BrasovFoto: Habitat for Humanity

Organizațiile cer ajutor de la Guvern, una dintre măsuri fiind rambursarea TVA-ului sau exonerarea pentru echipamentele de protecție pe care le donează către spitale sau le folosesc.

Una dintre fundațiile ale căror încasări au scăzut dramatic este Hospice Casa Speranței. ONG-ul are două spitale, dar oferă și servicii de îngrijire la domiciliu pacienții cu boli incurabile, aflați în stadii terminale, care sunt trimiși acasă din spitale fiindcă nu mai răspund la niciun tratament. Anual are circa 4.000 de pacienți, iar toate serviciile sunt gratuite.

• ”Avem o problemă majoră cu banii. La noi totul este gratuit, bugetul fundației este undeva la 5 milioane de euro/an, avem două spitale, 250 de angajați, și ne-au scăzut dramatic sponsorizările și donațiile, cam cu 90% pe luna martie, ne-au fost anulate foarte multe acțiuni, evenimente, campanii. Situația este dramatică, fiindcă acum este nevoie mai mult ca oricând de serviciile noastre, dar toată lumea ne spune că noi nu suntem spital public, spital COVID. Dar noi suntem tot spital și lucrăm cu cele mai vulnerabile persoane. Ca să se pregătească pentru ce va fi, spitalele au fost nevoite să ia măsuri de eliberare a paturilor, și în cadrul acestor măsuri practic trimit acasă tot ce nu este o urgență extraordinară, inclusiv pacienții cronici și pe cei oncologici. Sunt trimiși acasă fără niciun fel de soluție, fără niciun fel de suport. Noi oricum nu făceam față. În România avem 172.000 de persoane care au nevoie de paleație în fiecare an, nouă oricum ne era destul de greu, dar acum pentru că efectiv sunt date afară din spitale persoanele care suferă de boli cronice, vă dați seama că presiunea este și mai mare”, a declarat pentru HotNews.ro Mirela Nemțanu, directorul executiv al fundației Hospice Casa Speranței.

O altă problemă cu care se confruntă fundația este procurarea de echipamente medicale pentru pacienții din cele două spitale.

• ”Noi cheltuiam pe lună undeva la 10.000 lei pentru echipamente de protecție, la cele două spitale ale noastre. Avem zero infecții nosocomiale, așa am avut tot timpul. Acum numai pe luna martie am dat circa 200.000 lei și nu am cumpărat nici măcar jumătate din ce ne-ar trebui. Acum DSP-ul cere protecție sporită pentru tot ce însemnă zona medicală, ca atare necesarul ne-a crescut, ca să respectăm normele de lucru. Apoi au crescut și prețurile. Dacă înainte de COVID luam un set de 20 de măști cu 3-4 lei, acum dacă găsești o mască la 5 lei este foarte bine”, a mai explicat Mirela Nemțanu.

Organizația Salvați Copiii are și ea probleme cu încasările, estimarea fiind că acestea vor scădea cu circa 50% față de prognoza făcută pe 2020.

• ”Din cauza faptului că s-au limitat contactele sociale, nu mai putem ieși în stradă ca să strângem bani. Ca să acoperim dotările din maternități făceam fundraising pe stradă, în locurile publice, astfel că nivelul fondurilor atrase a scăzut foarte mult. Pe tot anul va scădea cu circa 30% și ideea era să creștem cu 30%. Față de prognoza noastră vom scădea cu peste 50%. Pentru că multe companii au anunțat acum cu generozitate sponsorizări mari către spitale și organisme guvernamentale, o să rămână mai puține fonduri disponibile în rândul companiilor și persoanelor fizice. Anul trecut am strâns circa 5 milioane de euro de la companii și persoane fizice. O sumă importantă pentru a continua programele. Dacă anul acesta scad bugetele de sponsorizare ale companiilor și bugetele personale, este clar că nu mai putem baza foarte mult pe suportul lor. Știm deja că 1 milion de oameni sunt în șomaj tehnic, probabil cifra va crește, aproape 300.000 de contracte de muncă au fost încheiate, deci nici oamenii nici companiile nu o duc foarte bine”, a declarat pentru HotNews.ro Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvații Copiii.

Organizația ajută copiii vulnerabili, le oferă acces la educație, alimente și produse igienico-sanitare. Serviciile ei sunt vitale în această perioadă în condițiile în care cei săraci sunt și mai vulnerabili în această perioadă. O parte din resurse au fost direcționate și către spitale, pentru echipamente de protecție, ventilatoare și alte echipamente.

• ”A fost nevoie să ne regândim toată activitatea pentru că nu am vrut să trimitem oamenii în șomaj tehnic și nu am vrut să stăm deoparte și să nu ajutăm. Ne-am focusat pe două direcții de intervenție. Prima, suportul pentru spitale și medici, am ajuns deja în 10 unități medicale, dar am primit solicitări de la 50 și am creat un cont special în care se poate dona. Ne-am dus cu echipamente de protecție, nebulizatoare, ventilatoare, tunele de dezinfecție, echipamente de suport ventilator. Până acum am investit cam 320.000 de euro. Apoi, pentru că noi avem after school-uri și programe pentru copiii vulnerabili, a fost nevoie să le adaptăm pentru educație la distanță, alimente, tichete sociale, suport prin telefon. Avem 4.600 de copii și familiile lor pe care îi susținem cu alimente, tichete sociale, materiale igienico-sanitare. Și aici am investit circa 400.000 de euro pe nutriție, educație. În plus față de normal a fost partea de tichete sociale și materiale igienico-sanitare, plus transport, înainte aduceam produsele la școală, aveam locul nostru acolo, acum mergem la fiecare să le ducem”, a mai explicat Gabriela Alexandrescu.

În 2019 fundația a avut 6,5 milioane de euro buget , 330 de angajați, filiale 13 județe și programe în 17 județe.

Asociația Magic, care derulează proiectele Magic Camp și Magic Home, are și ea probleme din acest punct de vedere. Deși a strâns în câteva săptămâni circa jumătate de milion de euro din donații pentru achiziția de echipamente de protecție și alte nevoi ale spitalelor publice, încasările pentru proiectele proprii au scăzut.

• ”Planul nostru este să cheltuim peste 1 milion de euro pentru echipamente de protecție și aparate necesare spitalelor, am plătit deja 850.000 euro, pentru că multe lucruri trebuie plătite în avans, chiar dacă produsele nu au venit, și noi am strâns cam jumătate de milion. Nu pot spune că nu am strâns, fiindcă am făcut o strângere de fonduri pe Facebook și s-au adunat 400.000 de euro și încă 100.000 de euro. Dar toate celelalte încasări, pentru tot ce facem noi în mod uzual, au scăzut mai mult de jumătate, comparând încasările cu aceeași perioadă a anului trecut. Avem taberele Magic Camp, care sunt puse în așteptare acum, deci o să avem o economie acolo, un buget care nu va mai fi folosit. În rest de toate celelalte este nevoie mai mare acum decât era înainte. O organizație ca a noastră trebuie să ofere mai mult în situațiile în care societatea are mai puține de oferit. Noi suntem printre cei mai norocoși, avem capacitate de fundraising bună. Avem granturi pentru proiecte punctuale, peste 600.000 de euro în ultimul an, dar sunt bani pe care îi folosim doar acolo, nu îi putem muta. Dar pentru noi contează foarte mult donațiile individuale și corporate. Ne așteptăm ca donațiile corporate să scadă în continuare”, a declarat pentru HotNews.ro Vlad Voiculescu, reprezentant Asociația Magic.

Ionuț Sibian, directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), spune că în principal au fost afectate ONG-urile prestatoare de servicii, a căror activitate nu poate fi sistată.

• ”Zona de social este cea mai sensibilă din punctul nostru de vedere în momentul acesta, colegii noștri din servicii sociale, servicii socio- medicale, nu au cum să închidă. Ei au oameni care dorm acolo, sunt îngrijiți de ei. Ei încearcă săracii și noi încercăm să-i ajutăm, le trebuie botoși, măști, ca personalul să fie protejat. Această zonă este foarte vulnerabilă pentru că ei dacă nu mai au bani să le dea de mâncare, să-i țină acolo pe cei avuți în grijă, sunt niște grupuri care nu au unde să se ducă, iar autoritatea publică ar trebui să-i ia dacă organizațiile nu mai pot. Asta este o bombă pe care noi încercăm să o dezamorsăm, pe de o parte discutând cu autoritățile locale și centrale să fie mai atenți la nevoile lor și pe de altă parte încercând să venim și noi să-i ajutăm. Am lansat cu Kaufland un program urgent, numai pe zona de social, jumătate de milion de euro, tocmai pentru a ajuta organizațiile să treacă prin situația asta. Am primit 100 de proiecte în 48 de ore, vom da răspunsurile și începem să contractăm”, a declarat Ionuț Sibian pentru HotNew.ro.

Cel mai bine o duc în această perioadă ONG-urile care au o sursă stabilă de finanțare, granturi sau alte finanțări de lungă durată, dar și care activează acum într-un domeniu de interes.

• ”Noi suntem norocoși pentru că avem un model de finanțare mixt. Avem granturi, care oferă o oarecare stabilitate pe termen lung, accesate înainte de această perioadă. Avem grant de mai bine de doi ani de la Comisia Europeană, este genul de finanțator pe care te poți baza, nu cred că ei vor avea probleme. Apoi noi ne-am bazat mult și pe donații. Donațiile la noi nu au scăzut, sunt donații individuale. Dimpotrivă, noi am încercat acum să susținem organizațiile care sprijină sistemul sanitar deși înainte de această criză aveam două strângeri de fonduri pe țeavă, una pentru Factual și una pentru Buletin de București, ambele cu focus pe alegerile care urmau. Orice companie a venit spre noi să ne întrebe dacă au cum să ne sprijine în perioada asta, i-am direcționat tot către ei, către organizațiile care sprijină sistemul sanitar. Am început și noi să strângem fonduri pentru roboțeii autonomi, care dezinfectează în spitale. Nouă ni s-a părut că în perioada asta spre zona aia trebuie direcționate resursele, mai ales că noi avem granturile care ne ajută. Pe unele activități am regândit total, Factual și Buletin de București au focus clar pe acoperit criza și au mai mulți cititori ca înainte. Pregăteam traininguri cu jurnaliști și ONG-iști pe zona aceasta de fact checking și formasem aproape 20 de traineri, aveam peste 20 de traininguri în România, Bulgaria și Moldova, acum le regândim, să le facem online. Mai este partea de advocacy care nu este acoperită de niciun fel de resursă, dar am urlat pe partea de transparență decizională, achiziții. Suntem decent, sunt întârzieri în cash flow, dar îmi este și jenă să mă plâng în acest moment, sunt alte organizații care o duc foarte rău”, a declarat pentru HotNews.ro Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al asociaţiei Funky Citizens.

În domeniul cultural, mutarea activității în online este cheia supraviețuirii. Sandra Ecobescu, președintele Fundaţiei Calea Victoriei, care oferă cursuri, evenimente și concerte de muzică clasică, spune că după impunerea măsurilor de distanțare socială, practic fundația a mutat activitatea în online, iar această criză poate fi o oportunitate.

• ”Noi ne-am transferat rapid în online, pe la mijlocul lunii martie, reușim să avem cam jumătate din ce aveam înainte ca și număr de clienți. Sunt oameni din provincie și din diaspora care participă la cursuri, care ne tot întrebau când o să facem și online, și iată că am făcut acest pas pe care îl amânam de mulți ani. Financiar, avem mai puține încasări, mai puțin de jumătate din ce aveam înainte. Ne-am propus să rezistăm și o să rezistăm. Am mai trecut prin momente dificile. Noi am crescut în 2008, în timpul crizei, în sensul că nevoia oamenilor de a se concentra pe resursele proprii a crescut, au investit mai mult în propria persoană. Ce trebuie să avem grijă, evident, este să adaptăm, să nu fie produse prea scumpe, cursurile să nu aibă o durată prea lungă, să fim foarte atenți la nevoile lor. Am mai scăzut la preț, avem tot felul de oferte, chiar cumperi un curs și primești unul gratis sau cumperi un curs și al doilea are o reducere de 50%, oferim tot felul de promoții, cum au și alți oameni în jur”, a declarat Sandra Ecobescu.

ONG-urile cer ajutor de la Guvern FDSC a trimis încă de la finalul lunii martie o scrisoare deschisă Președintelui României, Primului Ministru, Ministrului Muncii și Protecției Sociale și Ministrului Finanțelor Publice, în care ONG-urile cer ajutor.

• ”Am făcut un document de poziție bazat pe un chestionar la care au răspuns vreo 600 de organizații, l-am înaintat Guvernului. 550 de organizații au semnat. Noi am cerut două tipuri de măsuri. Pentru organizațiile care au proiecte mai ușoare - consiliere, conferințe, traininguri, chestiuni profesionale, proiecte legate de educație - pe acestea nu le mai poți face, te muți în online sau suspenzi proiectul și intri în șomaj tehnic. Noi am cerut ca ONG-urile să fie eligibile pentru șomaj tehnic, pentru că în prima ordonanță erau trecute numai cluburile sportive. Acest lucru s-a întâmplat deja. Problema este cu acele organizații care nu vor să intre în șomaj tehnic, cum sunt cele din social. Aici suntem în discuții cu Guvernul pentru a găsi soluții, inclusiv pentru echiparea personalului din servicii sociale și servicii socio-medicale și să încercăm să le finanțăm și noi ca fundații private, trebuie să-i finanțeze și ei ca să-i ținem în viață. Noi considerăm că organizațiile care sunt la firul ierbii, pot să distribuie alimente, medicamente, pot ajuta, dar pentru asta trebuie să facă niște concesii. O altă chestiune pe care o discutam este TVA-ul. De exemplu organizațiile au cumpărat din donații până acum echipamente de protecție de 7 milioane euro pentru care s-a plătit TVA, 5,4 milioane s-au dus pe măști și 1,4 milioane, pe echipamente - ventilatoare. Comisia Europeană a dat o directivă prin care pe perioada stării de urgență, pentru astfel de echipamente poți suspenda plata TVA, adică poate fi rambursat sau anumite produse pot fi exonerate. Noi cerem să se dea o Hotărâre de Guvern și noi cerem ca în acea hotărâre să fie incluse și aceste organizații cu cei 7 milioane lei, vorbim de circa 2 milioane lei, bani din care se pot cumpăra alte echipamente de protecție”, a declarat Ionuț Sibian, directorul FDSC.

În detaliu, printre măsurile solicitate în documentul de poziție se numără:

• Crearea unui fond de urgență, din bani europeni, pentru activitățile comunitare pe care organizațiile neguvernamentale le asigură în această perioadă, în sprijinul autorităților locale care nu pot acoperi nevoile tuturor cetățenilor vulnerabili;
• Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și a contribuțiilor sociale (CAS, CASS și CAM) pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de prelungire;
• Acordarea unei subvenții lunare în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial, care își pot continua activitatea pe perioada stării de urgență, dar nu dispun de resurse financiare necesare pentru plata salariilor;
• Indemnizație lunară în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, în situația în care angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial sunt nevoiți să recurgă la suspendarea contractelor de muncă, pe perioada stării de urgență;
• Aplicarea acelorași măsuri de menținere a finanțării pentru salarizarea personalului organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități similare personalului din sistemul public (în domenii precum sănătate, asistență socială, educație, incluziune socială, cultură etc);
• Menținerea intactă a subvențiilor pentru organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale, acordate în baza Legii nr. 34/1998;
• Plata urgentă a tuturor datoriilor sau rambursărilor pe care statul le are de făcut către organizații neguvernamentale (cum ar fi plata indemnizațiilor pentru concediile medicale etc);
• Amânarea la plată pentru serviciile de utilități, precum și amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare, pe toată durata instituirii stării de urgență, similar facilității pentru IMM-uri din OUG nr. 29/2020.

În plus, Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvații Copiii, cere Guvernului să stabilească o procedură de raportare pentru proiectele cu fonduri europene derulate de ONG-uri, astfel încât să nu existe blocaje.

”Pasul pe care l-am făcut în discuția cu autoritățile este cel legat de găsirea unei proceduri de raportare pentru programele cu fonduri europene, care se desfășoară prin Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Educației, Ministerul Muncii. Noi suntem la Ministerul Educației. Ei au clarificat destul de repede cum este cu șomajul tehnic, dar pe noi nu ne interesa șomajul tehnic, ne interesa să continuăm lucrul cu copiii care au nevoie de noi, pentru că dacă și noi îi abandonam pe cei mai vulnerabili dintre ei, e clar că aveau o mare problemă. Atunci a fost nevoie să negociem ce tip de raportare este acceptată de ei pentru a nu opri programele din fonduri europene. Dacă această situație va continua va fi destul de greu. Trebuie să vorbim la nivel de Guvern pentru a vedea ce tip de fonduri pot fi atrase. Este nevoie de fonduri”, a declarat Gabriela Alexandrescu.