România şi încă trei state membre ale Consiliului Europei, respectiv Republica Moldova, Letonia şi Armenia, au activat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a coronavirusului. Judecătorul Cristi Danileț spune că, practic, România se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea lor în timpul stării de urgență, găsind o cale nepotrivită să se sustragă de la necesitatea respectării unor angajamente internaționale.

Cristi DaniletFoto: Hotnews

România, Republica Moldova, Letonia şi Armenia au ''notificat oficial'' săptămâna trecută că se află în stare de urgenţă şi activează derogarea prevăzută de articolul 15 al Convenţiei, explica pentru France Presse un purtător de cuvânt al Consiliului Europei, fără ca anunțul să fie făcut și de vreo autoritate de la București.

Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că ''în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni'', un stat membru ''poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional''.

Activarea articolului 15 nu permite însă derogarea de la articolele Convenţiei care protejează dreptul la viaţă şi care interzic tortura şi sclavia.

Judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj, explica, într-o primă postare pe Facebook pe această temă că această derogare înseamnă că, exceptând dreptul la viață și interzicerea torturii, se poate renunța la orice drept al omului." Turcia lui Erdogan a făcut asta ca să poată fi arestați și condamanți în afara regulilor obișnuite opozanții regimului" .

"Consider hazardată această solicitare a României și, ca judecător, sunt obligat să o denunț publicului. AȘA CEVA NU SE POATE FACE! Nu suntem în război cu oamenii sau cu vreun alt stat, ci cu un nenoricit de virus", afirmă Cristi Danileț.

El semnala că Dunja Mijatović, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, spunea că drepturile omului trebuie respectate inclusiv în perioada de combatere a COVID-19.

În decretul privind instituirea stării de urgență în România emis de președintele Klaus Iohannis în 16 martie, la Capitolul afaceri externe este prevăzut (art. 48), printre atribuțiile Ministerului Afacerilor Externe: "Va notifica Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgență care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României".

Judecătorul Danileț, fost membru CSM, arată, într-o analiză publicată sâmbătă pe blogul său, că România a făcut notificarea către Consiliul Europei pe data de 18 martie 2020, dar a invocat art. 15 din Convenție, care presupune derogarea de la ea. Notificarea are un caracter general și se bazează pe o traducere în engleză a decretului președintelui, însă fără a se menționa în concret ce drepturi sunt sau urmează a fi restrânse/eliminate. Mai mult, nicio autoritate a statului nu a comunicat sau justificat publicului român această măsură, informația fiind făcută publică de Agenția France Press, în 19 martie spune Danileț.

• "De la data aderării la CEDO atunci până în prezent România a trecut prin grave revolte sociale (mineriadele din 1999), epidemii (gripă aviară în anul 2005 și gripa porcină în anul 2009) și o tentativă de lovitură de stat (2012), dar niciodată nu a suspendat sistemul european de protecție a drepturilor omului. Deși în aceste zile este stare de urgență în mai multe state membre ale UE, doar Letonia și România au anunțat suspendarea sistemului de protecție a drepturilor omului; este de remarcat că, alături de alte două state din afara UE care au luat această măsură (Moldova și Armenia), doar statele ex-comuniste au procedat astfel. În trecut, unele state europene au notificat derogarea de la CEDO, dar numai pentru acte de terorism și lovituri de stat (Grecia, Irlanda, UK, Ucraina, Turcia).
• Conform jurisprudenței Curții Europene, derogarea de la CEDO se poate invoca în caz de urgență numai atunci când se pune în pericol viața națiunii și doar dacă sunt inadecvate măsurile/restricțiile normale permise de Convenție pentru menținerea siguranței, sănătății sau ordinii publice. În mod firesc, aprecierea unor astfel de situații o fac autoritățile naționale, dar nu în afara cadrului european. Curtea de la Strasbourg subliniază că aprecierea unor astfel de situații se face cu referire la datele avute în momentul derogării. Or, potrivit comunicării oficiale a MAI, la data de 18.03.2020 când a fost făcută notificarea către Consiliul Europei, pe teritoriul României erau confirmate 260 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus); dintre cei 260 de cetățeni care au contactat virusul, 19 au fost declarați vindecați și au fost externați.
• Drepturile care trebuie respectate și în perioada derogării sunt: la viață, la interzicerea torturii, la interzicerea sclaviei, la nepedepsirea unei persoane fără lege, la imposibilitatea de a se introduce pedeapsa cu moartea, la imposibilitatea de a pedepsi o persoană de două ori pentru aceeași faptă. Ulterior notificării, pentru celelalte drepturi nu mai există garanții suficiente în România", argumentează Danileț.

Potrivit acestuia, în condițiile în care România nu mai respectă mecanismul de protecție a drepturilor omului ca urmare a derogării de la CEDO și din cauza unei legislații – redactată defectuos – care este aplicabilă în stare de urgență, se ajunge ca restrângerea sau chiar eliminarea unor drepturi să fie decise de către un ministru, printr-un document administrativ necenzurabil legal și greu cenzurabil juridic.

"De aceea, cred că România trebuia să anunțe ONU și Consiliul Europei că e firesc ca anumite drepturi ale omului să fie afectate în timpul stării de urgență, nicidecum să notifice la modul general – cu privire la toate drepturile, cu excepția celor șase menționate mai sus – că derogă de la respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în această perioadă. Invocând aplicarea art. 15 din CEDO, practic România se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea lor în timpul prezentei stări de urgență. În felul acesta, cred s-a găsit o cale nepotrivită prin care țara noastră să se sustragă de la necesitatea respectării unor angajamente internaționale", adaugă judecătorul.