Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul de numirea în funcția de prim-adjunct al procurorului general al a lui Bogdan Licu, pe o perioadă de 3 ani. Secția de procurori a CSM a avizat negativ propunerea lui Cătălin Predoiu de numire a lui Licu. Este cea de a treia numire făcută de șeful statului la șefia marilor parchete cu avizul negativ al CSM. Gabriela Scutea a fost numită procuror general, iar Giorgiana Hosu procuror-șef al DIICOT, deși Secția pentru procurori din CSM a avizat negativ desemnarea acestora.
Administrația prezidențială a anunțat că președintele a semnat următoarele decrete:
- Decret pentru numirea în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Dimitrie-Bogdan Licu - pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Maria Magdalena Militaru - pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Mădălina Scarlat - pe o perioadă de 3 ani;
- Decret pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a doamnei Oana Daniela Pâțu - pe o perioadă de 3 ani.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a transmis miercuri că își susține propunerea făcută președintelui Klaus Iohannis de numire a lui Bogdan Licu în funcția de prim-adjunct al procurorului general, deși Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ această propunere, invocând lipsa unei viziuni manageriale, acuzațiile de plagiat și faptul că nu și-a declarat apartenența la masonerie.
Ministrul Justiției a argumentat că Bogdan Licu "are o experiență profesională îndelungată și o competență managerială demonstrată și recunoscută în Ministerul Public, în raport cu parcursul său profesional, acesta îndeplinind în contexte dificile și cu rezultate bune o serie de funcții de conducere în fruntea unor structuri diverse ale Ministerului Public".
Predoiu mai susține că proiectul prezentat de Licu în fața comisiei de interviu de la Ministerul Justiției și a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii "relevă cunoaștere în domeniul funcției pentru care candidează, o capacitate sporită de identificare a vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor asociate diversificării fenomenului infracțional și necesității intensificării luptei împotriva corupției”.
Conform unui comunicat de presă transmis miercuri de Ministerul Justiției, "aptitudinile de comunicare și abilitățile de antrenare a colectivului în îndeplinirea obiectivelor strategice împotriva criminalității sunt evidente și rezultă din planul managerial al lui Bogdan Licu".
"Relevant pentru desemnarea domnului procuror este modul în care acesta a înțeles să mobilizeze colectivul de procurori pentru soluționarea dosarelor vechi, context în care atitudinea candidatului, în raport cu dosarele istorice ale Ministerului Public, a fost exemplară (a se vedea modul de gestionare a informațiilor, de natură a satisface interesul public față de ”dosarul Revoluției”)”, mai arată sursa citată.
Argumentele procurorilor din CSM care au avizat negativ numirea lui Licu
Procurorii din CSM spun în motivarea avizului negativ pentru Bogdan Licu, publicată miercuri, că procurorul nu are aptitudini manageriale, nu este preocupat să își actualizeze cunoştinţele profesionale și nu îşi asumă răspunderea, ei invocând și acuzațiile de plagiat și faptul că nu și-a declarat apartenența la masonerie.
Secția pentru procurori a CSM arată că, contrar amplei experienţe manageriale în funcţiile de conducere de la nivelul de parchet pentru care candidează, din răspunsurile la întrebările adresate "se reţine imposibilitatea identificării unor măsuri efective care să conducă la realizarea obiectivelor expuse în proiectul depus".
"Lipsa unei viziuni manageriale certe rezultă şi din faptul că la solicitarea unor exemple de măsuri ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse, domnul procuror a preferat un răspuns evaziv (...) Atât deficienţele de comunicare în situaţii concrete, cât şi menţinerea în spaţiul public a unei ambiguităţi raportat la apartenenţa la o organizaţie cu caracter secret şi cu privire la unele acuzaţii de plagiat, creează aparenţa unei persoane controversate", mai argumentează procurorii din CSM.
Consultă aici Hotărârea Secției pentru Procurori (Document PDF)
CITEȘTE ȘI:
3
10
