Instituția UE cea mai avizată în acest moment în combaterea răspândirii coronavirusului în Europa este Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor (ECDC).
În contextul în care în România au apărut dezbateri referitoare la cât de pregătite sunt autoritățile pentru o eventuală epidemie, iar o parte din populație se pregătește deja pentru ceea ce este mai rău (vezi cozile la hipermarketuri), am adresat câteva întrebări punctuale acestei agenții a UE referitoare la măsurile adoptate împotriva răspândirii coronavirusului.
Iată ce răspunsuri am primit:
Câte cazuri confirmate de coronavirus au fost raportate în Uniunea Europeană până în acest moment și cum sunt distribuite pe țări?
Potrivit datelor actualizate până în acest moment, în Uniunea Europeană (plus Marea Britanie, Islanda, Norvegia și Liechtenstein, Elveția) sunt 380 de cazuri confirmate și 12 persoane decedate. Cele mai multe cazuri sunt în Italia, adică 322 (n.r.- Harta se actualizează în timp real, din momentul în care m-am apucat să scriu și până am terminat, numărul îmbolnăvirilor a crescut cu câteva zeci de cazuri).
Ce face Uniunea Europeană pentru a preveni răspândirea virusului de la o țară la alta?
Din punctul de vedere al ECDC, lucrurile stau în felul următor: La acest moment, cel mai bun mod de a reduce răspândirea virusului este identificarea rapidă și testarea cazurilor suspecte și identificarea și monitorizarea persoanelor cu care acestea au intrat în contact.
Populația trebuie să fie conștientizată de către autorități care sunt comportamentele care reduc riscul de transmitere, cum ar fi igiena mâinilor și a căilor respiratorii, autoizolarea la domiciliu și apelarea la sfaturile medicale în cazul în care persoanele dezvoltă simptome după expunerea la una din zonele afectate sau la un caz confirmat de COVID-19.
În trecut, punerea în aplicare sistematică a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor a fost eficientă, atât în cazul SARS-CoV (sindromul respirator acut sever), cât și a MERS-CoV ( „Middle East respiratory syndrome”, apărut în 2013 în Arabia Saudită).
Rolul ECDC este să furnizeze evaluări și îndrumări de risc.
ECDC a elaborat linii directoare pentru a sprijini măsurile de sănătate publică în statele membre ale UE. De asemenea, ECDC publică zilnic actualizări epidemiologice pentru situația la nivel mondial și le pune la dispoziție online.
Documentele noastre de îndrumare pentru autoritățile de sănătate publică acoperă tratarea bolilor infecțioase la bordul aeronavelor, ghidarea laboratoarelor, urmărirea contractelor persoanelor suspecte, carantina și activități de monitorizare a coronavirusului.
De asemenea, oferă informații pentru călătorii în zonele afectate. În special pentru spitale și pentru cei care lucrează în domeniul sănătății, s-au elaborat ghiduri cu privire la modul de gestionare a cazurilor din spital, cum să se protejeze și cum să protejeze mediul înconjurător.
În România a fost o mare dezbatere referitoare la modul în care autoritățile s-au pregătit în luarea măsurilor de siguranță în aeroporturi în cazul pasagerilor, români și străini, care au venit din Italia, țara europeană cea mai afectată de coronavirus și unde trăiesc foarte mulți români. Întrebarea este ce măsuri specifice ar trebui să ia autoritățile din România în aeroporturi cu scopul de a evita contactele dintre persoanele suspecte/infectate care vin din Italia (de exemplu) și alte persoane?
Sarcina de a decide ce măsuri trebuie luate le revine statelor membre, iar ECDC nu are nicio putere asupra deciziilor lor. Statele membre au abordări diferite în ceea ce privește carantina și măsurile ce trebuie luate pentru a preveni răspândirea virusului, inclusiv pentru persoanele repatriate sau care se întorc dintr-un epicentru de infecție.
Măsurile de control care trebuie luate în scopul minimizării transmisiei ulterioare a virusului sunt în funcție de informațiile disponibile referitoare la magnitudinea acestui focar și la viteza cu care se răspândește.
Măsurile de carantină, dacă sunt implementate în mod cuprinzător și sigur, pot fi eficiente în limitarea și încetinirea introducerii unui nou agent patogen într-o comunitate.
Cu toate acestea, în implementarea măsurilor de carantină există importante provocări logistice, sociale și de comunicare. Punerea în aplicare a acestora, în mod greșit, pentru categorii de populații sănătoase, care nu sunt expuse riscului, nu ar înseamna o utilizare eficientă a resurselor.
Carantina e puțin probabil să fie eficientă odată ce un număr mai mare de cazuri începe să ajungă pe teritoriul UK/EEA (UE plus Marea Britanie și cele trei țări asociate) din alte locuri în afară de China.
Există măsuri standard recomandate de Comisia Europeană pentru aeroporturi, puncte de trecere a frontierei de la granițe etc? Există de asemenea recomandări specifice pentru populația de pe teritoriul UE cu scopul de preveni infectia cu coronavirus?
Da, acestea pot fi consultate aici:
În ceea ce privește măsurile de prevenție acestea sunt:
Când vizitați zonele în care există un presupus focat de infecție, ar trebui să:
· Evitați contactul cu persoanele bolnave, în special cu cei care tușesc;
· Evitați vizitarea piețelor și a locurilor unde se vând animale vii sau moarte;
· Respectați regulile generale privind igiena mâinilor și igiena alimentelor;
· Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun sau folosiți o soluție dezinfectantă pe bază de alcool înainte de a mânca, după utilizarea toaletei și după orice contact cu animalele;
· Evitați contactele cu animalele, secrețiile sau excrementele acestora.
Oriunde călătoriți, aplicați reguli generale privind igiena mâinilor și a alimentelor.
Ce face Uniunea Europeană împotriva dezinformării și a răspândirii panicii în rândul populației? Există un centru ori o instituție europeană care se ocupă de dezinformare pe internet sau în mass media în ceea ce privește răspândirea coronavirusului?
Vă rog să întrebați la Comisia Europeană (am făcut acest lucru, dar mi s-a recomandat să consult acest link, care nu conține informații specifice despre combaterea dezinformării în cazul coronavirsului).
