PSD vrea să promoveze rapid o propunere legislativă care extinde sensibil competențele Jandarmeriei Române printr-o serie de prevederi controversate: extinderea competențelor Jandarmeriei pentru intervenția contrateroristă, acordarea calității de organe de cercetare penală dar și competența de a aviza înființarea firmelor private de pază, atribuție aflată în prezent în competența Poliției Române.

Jandarmeria RomanaFoto: Facebook/ Jandarmeria Romana

Proiectul de lege a fost respins de către Camera Deputaților, dar Senatul, unde PSD are majoritate, este cameră decizională. Vezi aici traseul legii în Parlament. Acum, PSD vrea să promoveze acest proiect în Senat, potrivit unor surse politice consultate de HotNews.ro. Proiectul a fost deja adoptat în comisiile de Apărare (anul trecut) și Juridică (marți, 11 februarie) și urmează să meargă în plenul Senatului.

Proiectul de lege, inițiat în principal de senatori și deputați PSD (liberalii care au susținut inițial proiectul și-au retras semnăturile) a fost „desființat” de Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care a dat aviz negativ, în octombrie 2017. Citește aici avizul negativ al cabinetului Tudose.

După schimbarea lui Tudose, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a dat aviz pozitiv, cu rezerva însușirii unor amendamente practic irelevante, în mai 2018. Vezi aici avizul pozitiv al cabinetului Dăncilă.

În 28 ianuarie 2020, a urmat un nou aviz negativ, de data aceasta a Guvernului Ludovic Orban. Avizul poate fi consultat aici.

Nicoleta Pauliuc, vicepreședinte PNL al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, consideră că proiectul nu face decât să „fragilizeze” suplimentar „o instituție extrem de importantă în arhitectura de securitate a statului român, aflată oricum într-un moment dificil”

"La momentul în care laboratoarele PSD coordonate de Dragnea au "gândit" această lege, în 2017, n-au urmărit decât să confere puteri sporite unei instituții de forță pe care o controlau nemijlocit. Aceste prevederi din lege, la care PSD văd că nu renunță după 2 ani și două avize nefavorabile de la Guvern, nu rezolvă problemele majore cu care confruntă astăzi Jandarmeria precum lipsa unor proceduri eficiente necesare în îndeplinirea atribuțiilor aflate deja în lege sau a unor proceduri transparente care să elimine posibilitatea implicării factorului politic în zona decizională sau pierderea încrederii cetățenilor. Din contră, toate aceste suspiciuni fragilizează o instituție extrem de importantă în arhitectura de securitate a statului român, aflată oricum într-un moment dificil.

Totodată, atitudinea PSD ne demonstrează încă o dată cât de importante sunt alegerile anticipate.

Posibilitățile de dezbatere parlamentară sau de colaborare între Guvern și Parlament sunt pur teoretice. Având majoritate în comisii, PSD nu dă doi bani pe interesul public sau pe viziunea forțelor politice care i-au îndepărtat de la guvernare. Fără anticipate vom trăi în aproape un an într-o Românie în care legile sunt făcute de cel mai toxic partid al ultimilor 30 de ani", a afirmat Nicoleta Pauliuc, într-o precizare transmisă HotNews.ro.

Care sunt prevederile controversate din acest proiect care sporește sensibil competențele Jandarmeriei:

La articolul 19 se propune următoarea prevedere:

  • h) execută misiuni de intervenție antiteroristă și contrateroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei
  • k) participă, în cooperare cu celelalte instituții ale statului abilitate prin lege, la misiuni de prevenire și combatere a acțiunilor teroriste, în zone cu risc, aglomerate sau alte zone de interes operativ

În avizul negativ transmis de guvernul Tudose la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, se arată că cele două prevederi „de extindere a competențelor Jandarmeriei Române pentru intervenția contrateroristă în spațiul public sunt contrare dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”.

Potrivit acestei legi, „La nivel național activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se desfășoară în mod unitar”. „În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem național de prevenire și combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT”, cu Serviciul Român de Informații având „rol de coordonare tehnică”.

„În structura Serviciului Român de Informații - ca autoritate națională în domeniu - se înființează Centrul de coordonare operativă antiteroristă, denumit în continuare CCOA, prin intermediul căruia Serviciul Român de Informații asigură coordonarea tehnică a SNPCT”, mai arată Legea 535.

Acordarea calității de organe de cercetare penală ale poliției judiciare personalului Jandarmeriei Române

În avizul negativ din 2017 se arăta că „Uniunea Europeană solicită și recomandă permanent statelor membre să elimine orice formă de paralelism existent în domeniul instituţiilor de aplicare a legii”.

Este citată de asemenea condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în perioada în care Poliția Română avea statut militar. „Prin Hotărârea CEDO s-a stabilit că a fost încălcat art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din cauza faptului că autoritățile implicate (Parchet şi Poliție, ambele cu statut militar) nu au desfăşurat o anchetă efectivă în privința tratamentului degradant aplicat reclamantului de către polițiști, fapt care întărește ideea că cercetarea şi urmărirea penală efectuată de militari atunci când în cauză sunt implicați civili încalcă prevederile menționate”, potrivit sursei citate.

„De asemenea, în aceeaşi hotărâre, CEDO a stabilit şi faptul că acest aspect duce, implicit, la încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau, altfel spus, civilii nu au parte de un proces echitabil, atunci când sunt investigaţi şi cercetaţi de militari. Practic, Curtea Europeană a hotărât că toate anchetele desfăşurate de militari împotriva civililor nu pot fi considerate ca fiind independente, deoarece tocmai statutul militar, ce are la bază principiul subordonării ierarhice, chiar dacă această legătură nu este una instituțională, nu conferă suficiente garanţii privind corectitudinea şi independența, necesare într-o anchetă penală”, argumenta atunci Guvernul Tudose.

Este citată și o decizie a CCR, concluzia fiind că „în materia cercetării penale, organele de cercetare penală ale poliției judiciare efectuează urmărirea penală pentru orice infracțiune care nu este dată, prin lege, în competenţa organelor de cercetare penală speciale sau procurorului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”.

Acordarea unor astfel de competențe Jandarmeriei Române va determina şi crearea unor structuri specializate, sens în care va fi necesară alocarea de resurse suplimentare cel puțin pentru:

  • a) înființarea unor noi posturi cu atribuţii specifice activităţii de poliţie judiciară şi încadrarea cu personal a acestora;
  • b) înființarea unor noi posturi cu atribuții conexe activității de poliție judiciară (criminalistică, analiza informaţiilor) şi încadrarea cu personal a acestora;
  • c) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului Jandarmeriei Române în raport cu noile competențe;
  • d) redimensionarea aparatului administrativ proporțional cu numărul de posturi înființate;
  • e) asigurarea logistică specifică noilor activități, mai argumenta Guvernul, în avizul negativ din 2017.

„Așadar, se creează o suprapunere de competențe cu cele ale Poliției Române, aspect de natură a contraveni principiilor prezentate anterior și a dilua responsabilităţile fiecărei instituții, cu implicații negative în ceea ce priveşte evaluarea eficientă a modului de realizare a atribuţiilor şi, implicit, a stabilirii corecțiilor necesare”.

Avizarea înființării societăților private de pază, propusă la articolul 19

Atribuția se află în prezent la nivelul Poliției Române, iar „Inspectoratul General al Poliției Române este notificat Comisiei Europene ca autoritate care gestionează domeniul securităţii private și a primit drept de acces la sistemele de informare în cadrul pieței interne I.M.I. (Internal Market Information), I.M.I. PQ NET (Internal Market Information Professional Qualification Networking) și RegProf (Registrul Calificărilor) pentru schimbul de date și informații între autoritățile competente din ţările membre ale Uniunii Europene”, se arată în acest aviz negativ.

Guvernul Tudose argumenta atunci că „Pentru exercitarea atributului de control asupra activităţii societăților specializate de pază și protecție sau a celor din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției este necesară acoperirea și supravegherea informativă a acestora, investigații fără de care eficiența descoperirii faptelor de natură penală sau contravenţională este minimă”.

„În plus, jandarmeria nu are personal specializat pentru a efectua toate verificările necesare pentru avizarea conducătorilor și personalului de securitate din cadrul societăților specializate și va fi necesar să solicite tot sprijinul poliției și al altor structuri specializate, investigații la domiciliu, consultarea evidenței operative a poliției, interogarea bazelor de date existente: urmăriți, contravenţii, INTERPOL, realizarea de investigații etc., ceea ce va mări considerabil durata de soluționare a cererilor. În lipsa datelor şi informaţiilor necesare, activitatea acestora se va rezuma numai la studierea unor documente şi eliberarea avizelor/licenţelor”, potrivit sursei citate.

Iar Poliția Română gestionează, prin Direcţia de Ordine Publică, Registrul Național al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (R.N.E.R.S.F.), ce permite persoanelor abilitate în acest sens să efectueze analize privind nivelul de risc al obiectivelor, ocupație ce a apărut ca o necesitate a societății, urmare a demersurilor efectuate de către instituția poliției, argumenta Guvernul.

NOTĂ: În varianta inițială a articolului, se afirma eronat că PSD „vrea să promoveze rapid în comisiile Juridică și de Apărare ale Senatului”. În realitate, proiectul a primit deja raport favorabil în cele două comisii.