Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea depusă de Avocatul Poporului, Renate Weber, cu privire la controversata Ordonanță de Urgență adoptată de Guvernul Dăncilă pe Codul Administrativ. Codul Administrativ conține mai multe prevederi contestate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici. Prevederile prin care sunt acordate pensiile speciale au fost amânate până în 2021 de Guvernul Orban, printr-o Ordonanță de Urgență care a fost respinsă însă de Senat, iar dacă și Camera Deputaților o va respinge și președintele va promulga legea, primarii vor primi pensii speciale din acest an.

Renate WeberFoto: Agerpres

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale, în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Avocatului Poporului", a transmis CCR printr-un comunicat de presă.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională în august 2019 cu privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului pe Codul Administrativ, invocând că maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale nu este una adecvată, întrucât ordonanțele de urgență pot fi date doar în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată.

De asemenea, Avocatul Poporului spunea că eliminarea condiției de incompatibilitate pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului produce consecințe prin fragilizarea statutului membrilor Executivului și a instituției în ansamblu.

În sesizarea către Curtea Constituțională, Avocatul Poporului invoca în principal trei motive:

• 1. Ordonanța de urgență 57/2019 contravine Constituției în ceea ce privește delegarea legislativă.
• Avocatul Poporului spune că sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe.
• Maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanței de urgență are un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată.
• Or, situația care a generat adoptarea acestei ordonanțe de urgență este deja de notorietate și a cunoscut anterior mai multe inițiative legislative, ultima fiind, în acest sens, cea inițiată în Parlament în 2018 (proiectul de lege privind Codul administrativ al României), care a încetat prin respingerea definitivă de Camera Deputaților a proiectului de lege, argumentează Avocatul Poporului.
• 2. Ordonanța de urgență contravine prevederilor constituționale referitoare la răspunderea membrilor Guvernului și la controlul parlamentar al activității Guvernului.
• Din examinarea argumentelor utilizate de Guvern pentru justificarea demersului legislativ în calitate de legiuitor delegat, Avocatul Poporului constată că se tinde la inversarea raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern. Niciodată situația extraordinară si urgența unui demers legislativ delegat nu pot fi acceptate ca o sancțiune a eșecului procesului de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului și unica autoritate legiuitoare. Principiul colaborării loiale dintre instituțiile și autoritățile statului nu înlătură funcția de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului și nu inversează acest control.
• 3. Ordonanța de urgență contravine Constituției întrucât afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, în speță Guvernul.
• Avocatul Poporului spune că din condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului a fost înlăturată condiția incompatibilității, ceea ce produce consecințe prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului și a instituției în ansamblu.
• Eliminarea condiției de ocupare a funcției de către o persoană aflată într-unul din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situații de fapt în care o persoană decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010, să fie numită în funcția de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicția, să înceteze calitatea de membru. Similar, oferirea unui termen de 15 zile după învestire pentru a ieși din situația de incompatibilitate afectează credibilitatea unei instituții fundamentale a statului, întrucât permite declanșarea procedurilor constituționale prevăzute de art. 103-104 (care implică președintele României, prim-ministrul și Parlamentul), în considerarea unei persoane aflate într-o situație de incompatibilitate, mai arată Avocatul Poporului.

OUG privind Codul Administrativ adoptată de Guvernul Dăncilă în vara anului trecut conține mai multe prevederi contestate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici.

Când PNL a preluat guvernarea, a dat o ordonanță de urgență prin care a fost amânată cu un an intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale aleşilor locali. Mai exact, potrivit Codului Administrativ, declarat constituțional de judecători, pensiile speciale urmau să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Ordonanța dată de Guvernul PNL se află în dezbaterea Parlamentului. La începutul săptămânii, ordonanța a fost respinsă deja de senatori şi intră în dezbaterea Camerei Deputaţilor. În cazul în care actul normativ va fi respins și de Cameră și promulgat de președintele Iohannis, aleșii locali vor putea beneficia de pensiile speciale începând cu ianuarie 2020.

Codul Administrativ a mai trecut în 2018 și prin Parlament, însă a fost respins în ansamblul său de Curtea Constituțională, pentru că nu a fost respectat principiul bicameralismului. În loc să fie reluată procedura în Parlament, Coaliția PSD-ALDE a preferat să treacă acest cod prin Ordonanță de Urgență a Guvernului.

Ordonanța de Urgență privind Codul Administrativ a fost publicată în Monitorul Oficial în 5 iulie, după ce Guvernul a modificat varianta de act normativ pe care o aprobase cu o săptămână înainte. Textul aprobat inițial a fost întors din drumul spre Monitorul Oficial în urma unor nemulțumiri ale UDMR.

Potrivit ultimei variante aprobate după nemulțumirile UDMR, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.

O altă modificare aprobată în ultima variantă vizează înlocuirea sintagmei în forma "bilingv” cu sintagma "în limba română și în limba minorităților”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.

De asemenea, au fost făcute modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ teritoriale. Astfel, ministerele pot iniția actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităților administrativ teritoriale.

Noi reguli pentru președinte în cazul remanierii

Printre prevederile actului normativ se numără și cea care spune că: „(3) Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție”. Refuzul numirii de către președinte poate avea loc o singură dată. Termenul premierului pentru propunere este de cinci zile, iar termenul de răspuns al președintelui este de zece zile.

Una dintre marile mize ale acestui proiect a fost intrarea în legalitate a companiilor municipale înființate de Gabriela Firea, deoarece aceasta nu a avut votul USR și PNL, deci nu poate obține votul a două treimi din consilierii generali.

Alte câteva prevederi controversate ale proiectului de OUG:

• Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție.
• Pensii speciale pentru aleșii locali. Aceste pensii se vor acorda pe lângă pensiile normale. Dacă facem un calcul bazat pe formula din codul administrativ, aleșii locali ar putea primi în plus câteva zeci de mii de lei. De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate - 57%. Mai concret, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.
• Pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea.
• Transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.
• Codul a fost criticat în multe rânduri atât de politicienii din opoziție, cât și de sindicate și societatea civilă.

Cum a motivat Guvernul urgența

Guvernul susţinea că „este constrâns să acționeze prompt pe calea unei ordonanțe de urgență în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale, ce au impus adoptarea de soluții imediate/punctuale în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public, prin intermediul adoptării unui număr considerabil de ordonanțe de urgență”, se arată în nota de fundamentare.